Climatul din economia naţională s-a deteriorat în 2024, evoluţie determinată de provocările fără precedent cu care se confruntă economia Uniunii Europene (inclusiv criza de competitivitate) şi factorii interni (nivelul redus al eficienţei investiţiilor şi politica prociclică de venituri, care a alimentat aşteptări de majorare a fiscalităţii în perioada de după alegerile generale programate la finalul acestui an).
Spre exemplu, datele publicate recent de Eurostat indică creşterea PIB-ului României cu un ritm anual de doar 0,7% în trimestrul II, cea mai slabă evoluţie din ultimul trimestru al anului pandemic 2020.
Se evidenţiază decelerarea ritmului anual al investiţiilor productive, la 3,4%, cea mai slabă dinamică din trimestrul II 2022.
Deteriorarea climatului investiţional este confirmată şi de creşterea ratei şomajului, la 5,4% în luna iulie, cel mai ridicat nivel din decembrie 2023 şi cu mult peste valorile din ţările din regiune (2,9% în Polonia, 2,7% în Cehia şi 4,3% în Ungaria).
Totodată, climatul investiţional din ce în ce mai dificil pe plan intern este confirmat şi de ajustarea volumului producţiei industriale şi volumului lucrărilor de construcţii în intervalul ianuarie – iulie 2024, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pe de altă parte, consumul privat (principala componentă a PIB din perspectiva cererii agregate) a crescut cu o rată anuală în accelerare la 9,4% în trimestrul II 2024, cel mai ridicat ritm din trimestrul II 2021, pe fondul politicii de venituri implementată de administraţie (cheltuielile cu salarii publice au crescut cu o rată anuală de aproximativ 24% în perioada ianuarie – iulie 2024, dinamică superioară celei înregistrate de salariul mediu net pe economie, aproximativ 13,8%).
În acest context, am asistat la intensificarea deficitului de cont curent la 15,2 miliarde de euro în primele şapte luni din 2024, de la 11,3 miliarde de euro în intervalul similar din 2023.
Totodată, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la inflaţie, nivelul ridicat al presiunilor inflaţioniste fiind susţinut de creşterea cu ritmuri care nu sunt sustenabile ale salariilor în sectorul public.
Nu în ultimul rând, discontinuitatea şi ritmul lent al reformelor structurale determină poziţionarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană pe mai mulţi indicatori care reflectă potenţialul de creştere şi dezvoltare pe termen mediu: alocările pe cercetare & dezvoltare (ca pondere în PIB), digitalizare (aspect fundamental în contextul Revoluţiei Digitale şi Revoluţiei Inteligenţei Artificiale) şi pe ultimele locuri în ceea ce priveşte competitivitatea internaţională şi populaţia cu studii superioare.
