Opinia angajatorilor este susţinută de deputaţii PNL, care consideră „inoportună” această iniţiativă cetăţenească.
De cealaltă parte, Blocul Naţional Sindical – iniţiator al proiectului care a ajuns în Parlament cu 130.000 de semnături de la cetăţeni pentru promovarea acestei iniţiative – susţine proiectul pentru că actuala legislaţie a muncii ar fi generat abuzuri din partea angajatorilor. La rândul lor, deputaţii PSD spun că iniţiativa nu trebuie respinsă din start şi că se aşteaptă un punct de vedere al guvernului pe această lege, în timp ce reprezentanţii Ministerului Muncii spun că se lucrează în prezent la elaborarea acestui document.
„Din perspectiva industriei grele, un astfel de proiect pune o piatră de moară la competitivitatea României. Industria grea suferă, nu a trecut încă de perioada de criză pe care care majoritatea sectoarelor au resimţit-o în perioada 2008 - 2009, iar noile propuneri de modificare a codului muncii atacă competitivitatea industriei. Nimeni nu spune că legea din 2011 e cea mai bună, cu siguranţă reglementări de tipul teleworkingului ar fi venit şi din partea patronală. Noile propuneri încalcă unele dintre principiile unui business şi atacă dreptul angajatorului de a-şi stabili strategia şi criteriile de performanţă”, a spus Florin Spătaru, director de resurse umane şi afaceri corporatiste în cadrul Şantierului Naval Damen din Galaţi, companie cu peste 2.300 de salariaţi pe plan local. El a fost unul dintre cei peste 20 de reprezentanţi ai companiilor / asociaţiilor profesionale şi patronale prezenţi la o dezbatere pe tema proiectului de modificare a codului muncii organizată marţi la Parlament de către grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
Noile propuneri de modificare a Codului muncii afectează major competitivitatea companiilor existente în Romania, libertatea contractuală, precum şi interesul potenţialilor investitori străini – axa strategică pentru dezvoltarea ţării, a precizat şi Adela Jansen, membru în consiliul de administraţie al Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie in România (CCIFER) şi al boardului HR Club.
„Acestea constituie o imixtiune în managementul companiilor, care nu vor mai avea posibilitatea să-şi conducă businessul conform planurilor de afaceri sau flexibilitatea de a se adapta la evoluţia pieţei interne şi nu numai. De asemenea, proiectul readuce în prezent o rigidizare foarte mare a unor proceduri care ne reîntorc la un cadru pe care l-am depăşit de mult timp. Cheltuielile de personal reprezintă un procent important din bugetul total (în banking, spre exemplu, este de circa 50%). Toate companiile depun un efort constant în a face optimizări, însă acestea iau timp şi rezultatul nu este întotdeauna unul imediat”, a mai spus Adela Jansen. Ea a mai precizat că apariţia unor majorări sau introducerea unor noi obligaţii financiare pentru companii, fără a exista un calcul al impactului pe care acestea îl produc, pot avea un efect major asupra stabilităţii financiare, iar securitatea joburilor poate fi afectată.
„A repercuta aceste costuri către client nu este o soluţie acceptabilă”, a mai spus Jansen.
La rândul său, Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi liderul grupului parlamentar al PNL, a precizat la întâlnirea cu angajatorii că el consideră că nu trebuie modificată actuala legislaţie a muncii, întrucât nu trebuie „stricat nimic din ceea ce funcţionează bine”.
„Considerăm că acest proiect este inoportun. Nu poate să intre în dezbatere parlamentară la comisia de muncă şi în plenul Camerei un proiect atât de criticat de partea patronală. Am sesizat pericolul pe catre voi, angajatorii, va trebui să îl suportaţi în situaţia absurdă în care proiectul trece prin Parlament”, a spus Nicolăescu.
Codul Muncii din 2011 a generat progrese considerabile din punctul de vedere al flexibilităţii muncii, a explicat şi Claudia Boghicevici, deputat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi vicelider al Grupului Parlamentar al PNL, în cadrul dezbaterii de marţi.
„Să nu uităm că, înainte de 2011 existau 1,6 milioane de persoane care lucrau fără forme legale, angajatorii nu puteau concedia angajaţii incompetenţi pentru că legea nu le permitea şi existau foarte puţine contracte de muncă pe perioadă determinată”, a spus ea.
Contactat de ZF, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical – organizaţie care a iniţiat proiectul de lege- spune că modificările codului muncii din 2011 au generat un cadrul legislativ cu multe imperfecţiuni care „au antrenat abuzuri şi atitudini discreţionare din partea unor angajatori”.
„S-a diminuat excesiv capacitatea de negociere a salariaţilor şi s-a ajuns în situaţia în care, în prezent, negocieri colective se poartă doar în 4% din companiile din România. De aceea am ajuns ţara europeană cu cea mai mare pondere a salariaţilor plătiţi la nivelul salariului minim pe economie. În plus, dacă am avut o legislaţie bună a muncii, de ce investiţiile străine au scăzut masiv în ultimii ani?”, a spus Costin.
Şi reprezentanţii PSD din Parlament - care sunt majoritari de altfel- spun că s-au întâlnit şi cu patronatele şi cu sindicatele pe tema modificărilor propuse la legislaţia muncii, iar săptămâna viitoare sunt aşteptate ambele părţi la o dezbatere informală cu toţi membrii comisiei de muncă.
„Nu este o iniţiativă care trebuie respinsă din start, are şi părţi bune, care transpun în legislaţia românească o parte din prevederile din legislaţia europeană, cum sunt cele legate de telemuncă, de exemplu. Aşteptăm şi un punct de vedere din partea Guvernului, iar la finalul dezbaterii vom vedea ce aspecte ne întorc în timp şi ce aspecte vor fi benefice. Va fi o lege bună dacă va fi să iasă, pentru că interesul angajatului este să aibă un loc de muncă, iar al angajatorului să îşi poată desfăşura în continuare activitatea cu o legislaţie a muncii flexibilă”, a explicat şi Adrian Solomon, deputat PSD şi preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor.
Ce spun alţi angajatori
Mihai Acsinte, senior managing partner al casei de avocatură Acsinte& Partners şi Chief Legal & Ethics Officer al Grupului Renault în România
Cine îşi aduce aminte de proiectul de modificare a codului muncii din 2011 ştie că atunci au fost mai multe propuneri menite să facă legislaţia muncii mai modernă, însă nu toate au fost acceptate astfel încât să se regăsească în legislaţia actuală. Şi în acest moment patronatele au un set de propuneri pentru a îmbunătăţi semnificativ legislaţia muncii.
Un dialog de modificare a legislaţiei muncii ar trebui purtat nu doar pe acest proiect, ci şi pe un set de reglementări care poate cuprinde şi propunerile patronatelor.
Actualul proiect ar trebui să fie respins, iar discuţiile să se poarte pe un proiect nou, în care să se regăsească şi propunerile patronatelor.
Camelia Nicoară, Legal and Public Affairs Director, Michelin
Ne manifestăm îngrijorarea faţă de modificările propuse având în vedere că atât Consiliul Investitorilor Străini, cât şi Camera Franceze de Comerţ şi Industrie in România au elaborat documente de recomandare privind schimbările care ar trebui să aibă loc pentru creşterea competivităţii României, documente care au capitole dedicate pieţei muncii.
Este un proiect care a trecut de Senat fără cenzură şi pentru care nu s-a făcut niciun studiu de impact.
Ne dorim ca România să fie din ce în ce mai competitivă şi din acest punct de vedere suntem îngrijoraţi de propunerea de modificare a codului muncii.
Alin Stoica, reprezentant BCR
Cel mai important cost pentru o companie este costul cu forţa de muncă, iar orice cost suplimentar s-ar traduce prin reducerea efectivelor de personal şi scăderea competitivităţii. Criteriul performanţei este eliminat cu desăvârşire din propunerea de modificare a codului muncii, este extrem de grav pentru toate sectoarele economice, pentru că nu poţi avea o economie competitivă fără performanţă.
Luminiţa Fâşie, business development manager, Adecco România
Industria serviciilor de recrutare de angajaţi în regim temporar a crescut foarte mult în ultimii ani, astfel că în prezent toate companiile de pe această piaţă au în prezent peste 53.000 de angajaţi temporari. Modificările propuse în iniţiativa legislativă referitoare la munca temporară ne-ar restricţiona foarte mult activitatea.
Sunt foarte mulţi angajatori din industria componentelor auto din vestul ţării care fac angajări în regim temporar, iar în noi prezent facem relocări de persoane de pe Valea Jiului în vest, ne ocupăm de relocare, de cazare şi de asigurarea mesei muncitorilor. Foarte mulţi investitori apelează la muncă temporară inclusiv la începutul activităţii, când încep să producă şi să se pună pe picioare, iar noile propuneri ne restricţionează foarte mult din activitate. De ce, spre exemplu, un angajator din alt sector poate folosi contracte pe perioadă determinată pe o perioadă de cinci ani şi noi, ca agenţi de muncă temporară, nu putem să avem decât angajţi care au avut misiuni de muncă temporară pentru maximum doi ani, conform acestui proiect? Ni se restricţionează activitatea, angajaţii care vor să lucreze nu vor mai putea lucra după doi ani de misiuni şi cu siguranţă angajatorii nu îşi vor permite să îi ia ca angajaţi permanenţi, ceea ce înseamnă că va fi un val de concedieri în masă.
Adrian Lupulescu, membru în Consiliul Investitorilor Străini
Aceste propuneri de amendamente sunt un atentat asupra angajatorului care îşi face o strategie de business în România. Să negociezi o strategie de business şi să laşi managementul prin obiective să fie gestionat prin contracte colective de muncă nu are nicio legătură cu o piaţă competitivă, pentru că sindicatele ar avea rolul de arbitru. Nimeni nu are de câştigat dacă această propunere se aprobă, pentru că nici angajatul nu câştigă dacă o companie se ruinează. România va rămâne o ţară goală.
Brânduşa Fecioru, membru al HR Club
Problemele reale ale României sunt cele de creştere a competitivităţii României, iar discuţiile pe modificarea codului muncii ar trebui să fie în sensul creării unei strategii de viitor pentru România, pe ce putem face pentru a califica forţa de muncă şi să creştem nivelul de educaţie şi al calităţii educaţiei populaţiei.
