• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Eveniment

ANRM cheltuieşte 60.000 de euro pentru un site, pliante şi întâlniri pe tema gazelor de şist

ANRM cheltuieşte 60.000 de euro pentru un site, pliante şi întâlniri pe tema gazelor de şist

Foto Shutterstock

Autor: Roxana Petrescu

22 iul 2013 227

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va cheltui în pe­rioada iulie-noiembrie 122.310 de euro, din care 50% reprezintă bani europeni, pentru o campanie de informare privind gazele de şist, domeniu aflat încă la început în România, dar care a aprins dezbateri încinse mai ales din cauza efectelor de mediu pe care acest tip de exploatări le generează.

La finalul lunii februarie, peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, la Bârlad, împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, mitingul încheindu-se cu un marş pe străzile municipiului. Posibilitatea începerii explorărilor de gaze de şist a încins spiritele chiar şi peste graniţă, bulgarii opunându-se lucrărilor care ar urma să fie demarate şi în Dobrogea.
 

Cum s-a schimbat complet poziţia faţă de gazele de şist

Poziţia statului român în ceea ce priveşte acest domeniu s-a schimbat radical, în mai puţin de un an de zile. Gazele de şist au fost unul dintre aspectele cuprinse în moţiunea de cenzură redactată de USL în urma căreia a fost demis guvernul Ungureanu. Într-un an de zile însă, guvernul Ponta a trecut fără nicio explicaţie de la moratoriu împotriva gazelor de şist la avize de mediu şi la concluzia că explorarea lor nu reprezintă de fapt niciun pericol, ba chiar un element de strategie naţională. Mai mult, acum statul, prin ANRM va cheltui peste 60.000 de euro, parte a unei campanii de 122.310 de euro, pentru a-i informa „echilibrat“ pe cetăţeni despre ceea ce presupune explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

„Printre activităţile principale ale proiectului se numără studii sociologice (sondaje, focus-grupuri), întâlniri cu autorităţile locale, materiale tipărite (ziare, pliante, etc.) şi evenimente publice spre sfârşitul campaniei“, spune Anca Baciu, managerul acestui proiect în cadrul ANRM. Primul pas al acestei campanii a fost lansarea unui site de informare www.infogazedesist.eu.

„Site-ul a fost dezvoltat intern, în cadrul ANRM. Restul de 50% (în afara fondurilor europene pentru această campanie – n.red.) este finanţat din bugetul de stat, prin bugetul ANRM, aşa cum sunt finanţate în mod obişnuit toate proiectele cu fonduri europene“, a mai precizat reprezentanta ANRM.

Singura companie care a făcut paşi concreţi în domeniul explorării gazelor de şist sunt americanii de la Chervon care au în concesiune de la statul român mai multe perimetre în zona Moldovei, Bârlad, şi în Dobrogea.

 

În top, la rezervele de gaze de şist

Potrivit celui mai recent raport întocmit de US Energy Information Agency, România are al treilea cel mai mare potenţial în sectorul gazelor de şist după Polonia şi Franţa, fiind estimate rezerve de 1.444 de miliarde de metri cubi. Anul trecut, România a consumat circa 14 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că teoretic numai rezervele de gaze de şist ar putea acoperi consumul local pentru o perioadă de 100 de ani de zile.

„Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre. Am aplicat pentru grant-ul oferit de CE, prin DG Energy, deoarece este nevoie de o informare echilibrată a cetăţenilor cu privire la etapele de explorare şi exploatare. Pe parcursul acestor luni, specialiştii vor oferi tuturor celor interesaţi detalii privind tehnologia folosită, caracteristicile gazelor de şist, impactul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei“, a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Principala controversă legată de exploatarea gazelor de şist este cea privind metoda de extracţie, fracturarea hidraulică, prin care se injectează la adâncimi mari, de până la 4.000 de metri, apă cu nisip şi cu compuşi chimici pentru a zdrobi rocile în care sunt captive aceste gaze. Printre chimicalele care ar urma să fie injectate se numără acizi care în mod normal se folosesc la curăţarea piscinelor sau compuşi utilizaţi ca dezinfectanţi în industria farmaceutică. Astfel, unul dintre cele mai mari pericole asociate cu exploatarea gazelor de şist este contaminarea rezervoarelor subterane de apă.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396