La alegerile europarlamentare au înscris liste de candidaţi Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Democrat Liberal, Partidul Poporului - Dan Diaconescu, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Forţa Civică, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor. BEC a constatat totodată rămânerea definitivă a candidaturilor înregistrate de Partidul România Mare (cu excepţia a 11 candidaţi), Partidul Verde (cu excepţia a 19 candidaţi), Partidul Noua Republică (cu excepţia unui candidat), Partidul Dreptăţii Sociale (cu excepţia unui candidat), Partidul Ecologist Român (cu excepţia a 4 candidaţi). De asemenea, vor participa la alegeri opt candidaţi independenţi.
Deşi socotite până în prezent un simplu test pentru prezidenţialele de la sfârşitul anului, competiţia pentru europarlamentare au putea fi un bun prilej pentru popularizarea unor teme europene importante. Un semn în acest sens l-a dat ieri Crin Antonescu, şeful PNL, care a susţinut că unul din elementele din programul politic al candidaţilor PNL la europarlamentare va fi că România nu este interesată de convergenţa fiscală cu Germania sau Franţa, aspect ce ar fi menţionat, spune el, în tratatul UE.
Potrivit lui Antonescu, România a semnat un tratat al UE pe care ţările membre va trebui să-l detalieze şi să-l aplice în domenii care ţin de coerenţa politicilor, de disciplina financiar-bugetară, care să dea unitate şi forţă UE în perioada postcriză economică.
„Un simplu detaliu, undeva într-un capitol al acestui tratat se vorbeşte despre convergenţa fiscală, deci despre ideea de a se ajunge cam la acelaşi grad de impozitare în toate ţările UE. Iau acest exemplu pentru a arăta că noi trebuie să avem acolo oameni care să ştie că pentru România acest subiect prezintă un aspect aparte, că România nu este interesată în convergenţă fiscală cu Germania sau cu Franţa, că România are nevoie încă de dezvoltare, că unul dintre atuurile României este cota unică scăzută de impozitare, de 16%, şi că nu am niciun interes să mă duc la 30 sau la 40, cât e în alte vechi ţări şi economii stabilizate şi puternice ale UE. Am dat numai un exemplu pentru a vedea că dincolo de vorbe şi de intenţii frumoase şi interesele generale, abstracte ale României există interese concrete ale României, pe care aceşti oameni le cunosc, pe care candidaţii noştri le-au conturat într-un program“, a declarat Antonescu.
Tratatul fiscal la care face referire liderul PNL vorbeşte de multe ori de ”convergenţă”, iar titlul IV al documentului este dedicat chiar acestei convergenţe. (De exemplu: „Pe baza coordonării politicilor economice, astfel cum este definită în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, părţile contractante se angajează să colaboreze în direcţia unei politici economice care să încurajeze buna funcţionare a uniunii economice şi monetare şi creşterea economică prin intermediul unei convergenţe şi al unei competitivităţi sporite.“) Dar nu se referă la „convergenţa fiscală“ în sensul indicat de Antonescu. Faptul că un lider de partid face trimitere la o temă europeană atât de importantă este însă un lucru foarte bun şi ar fi un mare câştig dacă partidele şi candidaţii ar folosi această lună de campnie electorală pentru a populariza Uniunea Europeană în care ei vor să reprezinte România, aici, acasă.
