Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, avertizase Washingtonul cu privire la „pagube ireparabile” dacă SUA s-ar alătura Israelului în războiul împotriva republicii islamice. Sâmbătă, Donald Trump a făcut exact acest lucru, scrie FT.
Preşedintele american a trimis bombardiere americane să atace principalele facilităţi nucleare ale Iranului. Siturile au fost „distruse complet”, a declarat Trump.
Generalul în retragere Joseph Votel, fost comandant al Comandamentului Central al SUA (Centcom) – care coordonează trupele americane din Orientul Mijlociu – a spus că Pentagonul trebuie să pornească de la premisa că Iranul va riposta.
Aceasta ar putea însemna atacuri directe asupra forţelor sau misiunilor diplomatice americane din regiune, atacuri cibernetice, terorism sau lovituri lansate prin intermediul aliaţilor iranieni, spun analiştii. Teheranul ar putea, de asemenea, să perturbe transportul de energie din Golful Persic.
Cu zeci de mii de soldaţi americani desfăşuraţi în Orientul Mijlociu, iar Iranul şi aliaţii săi afirmând „foarte clar” că vor ataca, lumea va afla în curând dacă Trump este „pregătit pentru consecinţe”, a spus Dana Stroul, fost secretar adjunct al Apărării pentru Orientul Mijlociu.
Marile baze militare americane din Qatar, Bahrain şi Kuweit sunt „foarte probabil” ţinte pentru Iran, a declarat Votel, adăugând că Centcom a luat deja măsuri de pregătire înainte de atac.
În zilele dinaintea acţiunii militare a SUA, Elliott Abrams – fost reprezentant special pentru Iran şi Venezuela în prima administraţie Trump – a spus că ţintele posibile ar putea include şi aliaţi ai SUA din Golf, precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.
Iranul ar putea încerca şi închiderea Strâmtorii Hormuz – un coridor îngust prin care trece zilnic o treime din ţiţeiul transportat pe mare la nivel mondial, a spus Abrams. Acest lucru ar „duce imediat la creşterea preţului petrolului la nivel global”.
Deşi SUA au trimis recent mai multe forţe şi echipamente militare în regiune, Iranul este „deja pregătit” pentru un contraatac, având la dispoziţie „rachete balistice, rachete de croazieră şi drone”, a declarat fostul secretar al forţelor aeriene, Frank Kendall, înaintea raidului american.
Decizia de a contraataca ar reprezenta „o întrebare de escaladare” pentru iranieni – „un calcul legat de ce alte atacuri suplimentare ar urma dacă ar răspunde” acţiunii americane.
Trump a avertizat Iranul împotriva unei asemenea riposte în discursul său nocturn de sâmbătă, spunând că Teheranul trebuie să ceară pace acum sau să se confrunte cu un nou conflict.
„Viitoarele atacuri vor fi mult mai ample şi mult mai uşor de realizat”, a spus Trump.
Potrivit unui oficial american din domeniul apărării, SUA au aproximativ 40.000 de soldaţi şi personal militar în Orientul Mijlociu, în baze şi locaţii din Bahrain, Kuweit, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, dar şi în Egipt, Irak, Iordania, Oman, Arabia Saudită şi Siria.
Bazele din EAU, Qatar, Arabia Saudită, Irak şi Kuweit sunt dotate cu sisteme de apărare aeriană, dar se află în raza de acţiune a rachetelor cu rază scurtă ale Iranului, a spus Kendall. În regiune se află şi mai multe distrugătoare şi un grup de portavion, iar grupul de atac condus de USS Nimitz este în drum spre zonă.
„Sunt întotdeauna în alertă rezonabilă din cauza riscului de atacuri, dar acum presupun că nivelul de alertă este mai ridicat”, a spus el.
Cei 2.500 de soldaţi americani din Irak şi sutele de militari din Siria ar putea fi vulnerabili în faţa atacurilor miliţiilor şiite susţinute de Iran – care în trecut au lansat rachete şi drone asupra forţelor şi infrastructurii americane – precum şi în faţa rachetelor iraniene.
„Miliţiile din Irak nu au fost desfiinţate. Ele au luat o decizie politică de a se autoproteja şi de a nu ataca forţele americane” până acum, a declarat Stroul.
Militanţii houthi susţinuţi de Iran din Yemen ar putea considera şi ei că atacurile SUA reprezintă o încălcare a armistiţiului încheiat cu Washingtonul în primăvară, a mai spus Stroul, şi ar putea viza navele americane.
Pe lângă rachetele rămase ale Iranului, există şi alte tipuri de armament disponibile, spun analiştii.
„Iranul are încă capabilităţi cibernetice ofensive foarte sofisticate, iar reţeaua sa menţine celule adormite în multe zone din afara Orientului Mijlociu”, a mai adăugat Stroul.
