Eveniment

Cum arată în PowerPoint programul de guvernare Cîţu: Nu cresc taxele, echitate în sistemul fiscal, 6% din PIB pentru educaţie, 10 spitale noi, înfiinţarea unei noi bănci de dezvoltare (proiect de 6 ani), 1.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres

Cum arată în PowerPoint programul de guvernare Cîţu: Nu cresc taxele, echitate în sistemul fiscal, 6% din PIB pentru educaţie, 10 spitale noi, înfiinţarea unei noi bănci de dezvoltare (proiect de 6 ani), 1.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres

Autor: Răzvan Botea

24.12.2020, 00:07 4089

♦ Coaliţia de guvernare PNL-USR-Plus-UDMR a depus miercuri programul de guvernare pentru perioada 2021-2024. Programul este structurat pe fiecare minister în parte şi conţine angajamente precum păstrarea nivelului de fiscalitate, eliminarea inechităţilor din sistemul fiscal, alocarea a 6% din PIB pentru educaţie şi 6% din PIB pentru sănătate, 10 spitale construite, 1.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres şi înfiinţarea unei noi bănci de stat. Adică tot ce am avut în toate programele anterioare ♦ Audierea miniştrilor a fost o maimuţăreală - nu că ar fi fost vreodată altfel ♦ Toată lumea vrea “reformă”, reforma ursului din pădure care-şi pune blana la picioarele coaliţiei. Desigur, ne aşteaptă o „decadă astrală a dezvoltării” după cum spune ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea.


Ce prevede programul de guvernare:


Ministerul de Finanţe

►Datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro). Pentru a nu depăşi acest prag se impune utilizarea PPP (parteneriat public-privat – n. red.) ca mecanism alternativ de finanţare, dat fiind raportul optim cost – beneficiu.

►Coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor. Nu se vor introduce noi impozite, taxe sau contribuţii obligatorii, nu se vor majora cele existente, nu se vor elimina sau reduce facilităţi existente.

►Digitalizarea şi reformarea ANAF.

►Obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024.


Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Minister al Fondurilor Europene – n. red.)

►Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerci­ţiu­lui financiar 2014-2020 (unde absorbţia pe fondurile structurale este de 44% din alocarea de 31 mld. euro - n. red.)

►Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea implementării în perioada 2021-2027.

►Menţinerea unei rate anuale de absorbţie care să conducă către o absorbţie de 100% la sfârşitul anului 2023.

►Debirocratizarea şi simplificarea me­canismului de finanţare / imple­mentare.


Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

►Granturi din fonduri europene pentru mediul privat (investiţii, digitalizare) în valoare totală de 1,5 mld. euro

►Sprijin pentru dezvoltarea agri­cul­turii cu un buget de aproximativ300 mil. euro.

►Schema de ajutor de stat pentru investiţii noi cu un buget de 1,5 mld. lei anual.

►Crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM şi FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiţii în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanţare curentă şi investiţii.


Ministerul Energiei

►Finalizarea investiţiilor (termo­centrala Romgaz Iernut, creşterea capacităţilor de înmagazinare în depo­zitele Romgaz, etc.) şi investiţii noi (Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, re­teh­nologizarea unităţii 1.) – peste 9 mld. euro, investiţii în companiile de stat.

►Extinderea reţelei de gaze naturale. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la reţeaua de distribuţie de gaze naturale.

►Susţinerea exploatării off-shore prin modificarea legilor petroliere.


Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

►Alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani.

►Construcţia a peste 1.000 km de autostrăzi şi drumuri expres.

►Program de construcţie a 370 km de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, în valoare de 5,5 mld. lei.

►Creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene.

►Restructurarea CFR Marfă şi creşterea capacităţii de transport. Creşterea parcului de vagoane pentru CFR Călători.

►Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe toată perioada anului, modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, dezvoltarea Portului Constanţa prin promovare unui plan major de investiţii.

►Restructurarea Tarom, dez­voltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare.

►Construcţia liniei de metrou M4 - faza a doua (Gara de Nord - Gara Progresul), inclusiv material rulant. Valoare estimată este de 8,6 mld. lei.

►Adaptarea cadrului juridic naţional şi elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranţă a tehnologiilor de comunicaţii ale viitorului, creşterea gradului de integrare şi convergenţă dintre infrastructura de transport şi infras­tructura de comunicaţii electronice, inclusiv prin operaţionalizarea conceptului de autostrăzi 5G.


Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

►Extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru
750 de proiecte.

►70% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate în 4 ani.

►2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 12,5 mld. lei, 40 campusuri şcolare, 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 mld. lei).

►Reabilitarea a 110 spitale şi construirea a 10 spitale noi în valoare de 4 mld. lei.

►Digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor.


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

►Investiţii în modernizarea, restructurarea şi creşterea compe­titivităţii fermelor, cu accent pe fermele de familie.

►Instalarea tinerilor fermieri, sprijin pentru cooperare în vederea integrării producţiei pe lanţul agroali­mentar, gestionarea riscurilor la nivel de fermă.

►Investiţii în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marke­­tingul produselor agro-alimentare.

►Investiţii în infrastructura de iri­gaţii, demararea Programului Agri-Invest.


Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

►Administraţie publică digitală - tranziţia rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administraţiei publice din România.

►Transformarea digitală a economiei româneşti, cu un accent pe IMMuri, care reprezintă 99% din companiile româneşti.

►Digitalizarea procesului educaţio­nal prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaţionale, prin implementarea unor poli­tici de dobân­dire / creş­te­re/îmbunătăţire a competenţelor digi­tale la nivelul întregii societăţi româneşti.► 2% din PIB pentru cercetare şi inovare până în 2024.

►Investiţii în infrastructura de cercetare din Institutele Naţionale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), în vederea creşterii performanţei instituţionale şi a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene.


Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

►Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creşterii anuale a punctului de pensie.

►Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activităţii unui grup de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Casa Naţională de Pensii Publice şi cu Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, precum şi organizaţii reprezentative ale vârstnicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităţilor din sistemul public de pensii.

►Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024.

►Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

►Introducerea şi încurajarea formelor flexibile de muncă pentru a preveni evaziunea fiscală.

►Stabilirea unui mecanism obiectiv de creştere anuală a alocaţiilor pentru copii; Stabilirea unui mecanism obiectiv de creştere anuală a indicelui social de referinţă.


Ministerul Sănătăţii
 

►Creşterea finanţării publice pentru sănătate până la 6% din PIB.

►Asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2021-2027.

►Investitii de cel puţin 1,8 mld. euro din fonduri europene prin Planul naţional de redresare şi rezi­lienţă pentru îmbunătăţirea acce­sului la servicii medicale al pacien­ţilor.

►Investiţii în sănătate de cel putin 2,8 mld. euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate.


Ministerul Educaţiei

►Creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

►Digitalizarea procesului educa­ţio­nal şi interconectarea bazelor de date.

►Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, regândirea sistemului de formare a profesorilor.

►Alocarea a 6% din PNRR pentru educaţie.


Ministerul Justiţiei

►Modificarea Constituţiei – interzicerea accesului la funcţii publice pentru persoane condamnate penal, eliminarea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, modificarea desemnării conducerii Curţii Constituţionale.

►Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.

►Modificarea legislaţiei penale.

►Investiţii în infrastructura din justiţie.

 

Ministerul Afacerilor Interne

►Reorganizarea structurilor din MAI.

►Simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor pu­blice şi procedurilor interne de lucru.


Ministerul Apărării Naţionale

►Minim 2% din PIB pentru apărare, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

►Demararea contractului de achiziţie de corvete.

►2.902 platforme de transport şi 363 remorci şi semiremorci.


Ministerul Afacerilor Externe

►Creşterea rolului României în UE şi în NATO, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

►Restructurarea MAE pe criterii de eficienţă, un nou sistem de guvernanţă pentru Diaspora.



Guvernul Cîţu vrea să echilibreze sistemul naţional de pensii cu redevenţele obţinute din exploatarea gazelor din Marea Neagră


Guvernul Cîţu şi-a propus în programul de guvernare să deblocheze proiectele de exploatare a a gazelor din Marea Neagră, iar cu banii din redevenţe să echilibreze sistemul naţional de pensii.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect extrem de controversat, se face acum în baza unei legi adoptate de Guvernul Dăncilă, lege care este considerată nefavorabilă de către consorţiul Exxon-Petrom, care a amânat începerea exploatări

De partea cealaltă, proiectul Black Sea Oil and Gas, în care este implicat un fond de investiţii american, a început exploatarea bazându-se pe fapul că la un moment dat legislaţia va fi schimbată.

În programul de guvernare depus la Parlament pentru votul de investitură, Guvernul promite extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor.

Deşi România are gaze naturale şi rezerve de gaze comerciale, doar jumătate din gospodării au acces la reţea. Acesta este un punct vulnerabil al României şi de aceea investitorii din Marea Neagră vor mai degrabă să exporte gazele către Ungaria şi Austria, susţinând că nu au cui să vândă în ţară.

Toate guvernele au promis exinderea reţelei de gaze, dar progresele de la an la an sunt aproape nule.

Sistemul naţional de pensii este destul de dezechilibrat, iar promisiunile de majorare a pensiilor nu pot fi acoperite din activitatea curentă a economiei şi din capacitatea statului de a obţine venituri din taxe si impozite. Roxana Roşu



Guvernul Cîţu:

Premier
Florin Cîţu (PNL)

Vicepremier
Dan Barna (USR – PLUS)

Vicepremier
Kelemen Hunor (UDMR)

Ministerul de Finanţe
Alexandru Nazare (PNL)

Ministerul Afacerilor Externe
Bogdan Aurescu (PNL)

Ministerul Apărării Naţionale
Nicolae Ciucă (PNL)

Ministerul Energiei
Virgil Popescu (PNL)

Ministerul Afacerilor Interne
Lucian Bode (PNL)

Ministerul Educaţiei
Sorin Câmpeanu (PNL)

Ministerul Culturii
Bogdan Gheorghiu (PNL)

Ministerul Agriculturii
Adrian Oros (PNL)

Ministerul Muncii
Raluca Turcan (PNL)

Ministerul Justiţiei
Stelian Ion (USR - PLUS)

Ministerul Sănătăţii
Vlad Voiculescu (USR - PLUS)

Ministerul Transporturilor
Cătălin Drulă (USR - PLUS)

Ministerul Fondurilor Europene
Cristian Ghinea (USR - PLUS)

Ministerul Economiei
Claudiu Năsui (USR - PLUS)

Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării
Ciprian Teleman USR - PLUS)

Ministerul Dezvoltării
Cseke Attila (UDMR)

Ministerul Mediului
Tanczos Barna (UDMR)

Ministerul Tineretului şi Sportului
Novák Eduárd (UDMR)

AFACERI DE LA ZERO