Bărbaţii sunt mai predispuşi din punct de vedere biologic, decât femeile, la dezvoltarea unei dependenţe faţă de jocurile video, pe când fetele sunt dependente de reţelele de socializare, poze şi interacţiune, scrie The Wall Street Journal.
Acest lucru se datorează faptului că bărbaţii reacţionează mai bine la primirea recompenselor, iar jocurile video le satisfac această înclinaţie, având tendinţa de a se izola, pe când femeile reacţionează la oferirea recompenselor ceea ce le determină să aibă un comportament deschis faţă de ceea ce împărtăşesc cu persoanele din online.
Studii recente au arătat faptul că fetele resimt mai tare efectele bolilor utilizării reţelelor de socializare, cum ar fi depresia şi anxietatea, mai mult decât o fac băieţii.
Părinţii au observat că fetele şi băieţii manifestă un comportament diferit atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiei. Băieţii preferă să îşi petreacă timpul în faţa jocurilor video, pe când fetele îşi ocupă timpul utilizând reţelele de socializare. Articolul din Wall Street Journal arată că există studii care au venit în susţinerea acestor diferenţe care îi împart pe copii în 2 sfere ale tehnologiei.
Marc Potenza, un profesor de psihologie de la Universitatea Yale, împreună cu o echipă, a încercat să afle motivul acestei diferenţe. Folosind imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională, care măsoară activitatea creierului prin detectarea modificărilor fluxului sanguin, echipa a studiat răspunsurile neuronale la tinerii de sex masculin şi feminin care obişnuiesc să se joace. Un factor destul de motivant este cel al recompenselor, iar jocurile video stimulează acest lucru. Bărbaţii au avut o activitate neuronală mult mai mare în momentul în care au fost puşi să vadă jocuri video.
Cercetătorii de la Universitatea din Zurich au analizat modul în care diferenţele de funcţionare a creierului pot explica de ce femeile tind să fie mai pro-sociale, adică mai generoase şi cooperative decât bărbaţii. Întru-un studiu din 2017, s-a emis ipoteza că regiunile creierului feminin legate de procesarea recompenselor sunt mai active atunci când împart recompense, iar acele zone ale bărbaţilor sunt mai active atunci când primesc recompense.
Conform unui studiu din 2017 realizat de către firma de cercetare Pew Research Centre, 41% dintre băieţii adolescenţi spun că ei îşi petrec prea mult timp jucându-se jocuri video, în timp ce doar 11% dintre fete spun că se joacă..
“Este în totalitate plauzibil din perspectiva neurologică că există o componentă biologică ce stă la baza diferenţelor pe care le vedem”, a spus Larry Cahill profesor de neuroştiinţă şi ştiinţe comportamentale la Universitatea din Irvine, California, care a petrecut mai bine de 2 decenii pe cercetarea diferenţelor între sexe la nivelul creierului.
În ciuda acestei predispoziţii a bărbaţilor, nici femeile nu sunt lipsite de astfel de probleme, creând o dependenţă faţă de reţelele de socializare. Statistici de la Pew arată că femeile utilizează platformele sociale precum Facebook şi Instagram mai mult decât bărbaţii. Femeile sunt atrase de aceste site-uri deoarece au tendinţa de a se compara frecvent cu alte persoane, iar aceste reţele de socializare le alimentează acest lucru, spune Rosanna Guadagno, un psiholog social la Universitatea Stanford, citată de Wall Street Journal.
Chiar dacă femeile folosesc aceste site-uri mai mult decât o fac bărbaţii, acest lucru datorându-se faptului că acolo se află prietenii lor, mulţi experţi şi părinţi au constatat că fetele manifestă o îngrijorare când nu utilizează reţelele de socializare, pentru că îşi doresc să ţină pasul cu ceea ce au postat prietenii lor. Unele studii recente arată faptul că fetele resimt mai tare efectele bolilor utilizării reţelelor de socializare, cum ar fi depresia şi anxietatea, mai mult decât o fac băieţii.
Se poate spune că jocurile video multiplayer sunt modul în care băieţii se pot conecta cu prietenii lor din online. Dar e diferit. “Jocurile Video pot fi sociale, dar există, de asemenea, o distanţă fizică, deoarece nu vedeţi fotografii, iar comunicare este în mare parte prin text, care este mai consecventă decât modul direct în care oamenii obişnuiesc să comunice", a spus doctorul Guadagno.
Grupul Lego, cu un deceniu în urmă, a efectuat o cercetare pe cei care cumpărau kit-uri de construit. La momentul respectiv, aproximativ 90% din seturile Lego achiziţionate în SUA au fost destinate băieţilor. Asta a condus compania să facă mai multe cercetări asupra fetelor şi a creat o linie în culori pastel numit Friends, care s-a vândut bine, dar a fost criticat de unele grupuri de consumatori pentru promovarea stereotipurilor de gen.
Ideea unui creier masculin şi unul feminin sugerează faptul că fiecare din cele 2 reprezintă un lucru caracteristic omogen, iar oricine cu un anumit tip de creier are, de fapt, acelaşi tip de aptitudini, preferinţe şi personalitate ca toţi cei care au tipul respectiv de creier. “Uitaţi de creierul masculin şi de creierul feminin, pentru că e un mod greşit de a vedea lucrurile pentru că astfel ar însemna ca fetele să nu poată studia ştiinţa, pentru că nu au un creier făcut pentru ştiinţă, iar băieţii nu ar putea fi emoţionali”, a spus neurologul Gina Rippon, într-un articol din The Guardian.
Lumea aceasta, caracterizată de dominaţia genurilor, formează totul, de la educaţie şi ierarhie socială, la relaţii interumane, identitate personală şi sănătate mintală. Creierul este un colector de reguli şi adună reguli din lumea de afară, iar acest lucru va schimba modul în care funcţionează creierul. Deci, în mod eronat, s-ar putea crede că genul este cel care manifestă influenţe mari asupra creierului.
Chiar şi în timpul maturităţii, creierul suferă schimbări continue, nu doar din cauza educaţiei primite, ci şi influenţaţi de factori precum job-ul sau hobby-urile pe care le avem. Creierul unui taximetrist este diferit de cel al unui programator. Creierul reflectă viaţa pe care au avut-o oamenii, nu doar de genul pe care îl deţin. Dacă un băiat a avut mai multă experienţă în a se juca cu Lego este foarte probabil ca acest lucru să îi lase o amprentă în creier.
Dacă am putea să urmărim traseul creierelor unor copii, fie fete sau băieţi, de la momentul naşterii, am putea observa că merg în direcţii diferite. De la jucării, haine, cărţi, familie, profesori până la norme culturale şi sociale,dar şi stereotipurile de gen, toate acestea influenţează direcţia în care merge creierul uman, şi nu neapărat genul cu care s-au născut.
