"Casa de Licitaţii Artmark, înfiinţată în 2008, organizează licitaţii de artă şi de obiecte de colecţie din varii domenii colecţionistice. Cu începere din septembrie 2010, când a organizat licitaţia 'România Regală', se preocupă şi de promovarea în mediul cultural a tematicilor istorice - ultimul eveniment dintr-această serie fiind expoziţia şi licitaţia 'Transilvania', din 23 februarie 2016", spune Artmark, într-un punct de vedere transmis agenţiei MEDIAFAX.
Totodată, Artmark declară că, în conformitate cu planificarea agendei de expoziţii şi licitaţii din 2016, comunicate public cu circa un an înainte, prin afişare pe site-ul artmark.ro şi menţionare în cataloagele de licitaţie, casa a dorit să organizeze şi să dedice un eveniment similar istoriei Daciei.
"Într-acest scop am anunţat tematica de consignare colecţionarilor şi galeriilor cu care suntem în relaţie profesională, propunându-le să pună în vânzare, în cadrul evenimentului nostru de licitaţie publică, obiecte de colecţie în legătură cu istoria Daciei. Am primit în custodie numeroase obiecte, arme, unelte, monede, cărţi, hărţi, afişe, ceramică etc., selectând aproximativ 120 în vederea consignării şi punerii în vânzare prin licitaţie. Atât custodia, cât şi consignarea s-au făcut, precum întotdeauna, în baza unor contracte scrise, cu obligaţii reciproce specifice; totodată obiectele consignate au fost menţionate în registrul de patrimoniu, pe care orice comerciant autorizat are obligaţia să îl ţină", spune Artmark.
Casa de licitaţii precizează că a sesizat cu privire la aceste obiecte şi instituţiile abilitate.
"Conform legii, sesizând valoarea specială a multora dintre aceste obiecte, experţii specializaţi în istorie antică cu care Casa colaborează au întocmit propuneri de clasare ale acestor artefacte în categoriile patrimoniului naţional cultural, fond, respectiv tezaur, propuneri pe care Casa de Licitaţie le-a depus la Direcţia pentru Cultură Bucureşti. Mai mult decât atât, pentru a ne asigura că ni se permite legal să punem în vânzare aceste antichităţi, am înregistrat la Inspectoratul General al Poliţiei două adrese: nr. 1396/29.12.2015, respectiv 51/16.02.2016, care descriu toate aceste obiecte, ataşând fotografiile şi rapoartele de expertiză, şi solicită: să ni se comunice 'dacă vreunul dintre acestea figurează în evidenţele IGP ca fiind obţinut ilicit', respectiv 'dacă pentru vreunul dintre obiecte există vreo interdicţie de comercializare'. Deocamdată nu am primit răspuns la aceste adrese", afirmă Artmark.
Totodată, Artmark precizează că în cursul zilei de joi, într-o acţiune de percheziţie domiciliară, unităţi diverse de Poliţie au sechestrat şi ridicat toate artefactele cu privire la care casa de licitaţii a propus Ministerului Culturii clasarea, respectiv a solicitat lămuriri cu privire la posibilitatea de a le vinde către IGP.
"Din nefericire însă, în cadrul aceleiaşi acţiuni, au fost indisponibilizate şi toate celelalte obiecte de artă şi de colecţie găsite, depozitate, la sediu (mii de tablouri, sculpturi, cărţi, artă decorativă etc.). Oferind Poliţiei tot sprijinul în vederea investigării corecte şi eficiente, ne exprimăm speranţa ca Poliţia să revină asupra măsurii de indisponibilizarea obiectelor de artă şi de colecţie aflate la sediul nostru, pentru a permite reluarea activităţii legale şi legitime de piaţă de artă (livrarea obiectelor cumpărate şi achitate, organizarea expoziţiilor viitoarelor licitaţii din 22 şi 24 martie, activităţile curente de documentare, expertizare, evaluare etc.)", mai spune Artmark.
Reacţia Artmark a venit după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia a anunţat că a făcut joi şi vineri percheziţii la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor persoane cu privire la care existau date că ar deţine bunuri sustrase din situri arheologice româneşti protejate.
Percheziţiile au fost făcute de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia într-un dosar privind infracţiuni în dauna patrimoniului cultural naţional, potrivit unui comunicat de vineri.
Totodată, procurorii au anunţat că pe 24 februarie, prin cooperare judiciară internaţională, "a fost recuperată de la un agent comercial din Olanda o monedă Lysimach din aur", iar ulterior au fost făcute percheziţii la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor persoane cu privire la care existau date că ar deţine bunuri sustrase din situri arheologice româneşti protejate.
În urma percheziţiilor au fost ridicate "3 monede Koson din aur, 1.050 monede antice din argint, 102 artefacte din metal, 12 statuete şi vase ceramice (inclusiv aparţinând culturii Cucuteni)" şi 2.000 de tablouri puse la vânzare de către casele de licitaţii, conform comunicatului.
Potrivit sursei citate, bunurile ridicate au fost depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României.
De asemenea, în comunicatul procurorilor Curţii de Apel Alba-Iullia se menţionează că sunt urmărite prin Interpol mai multe bunuri, respectiv "un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese, tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese, un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani ", aceste obiecte fiind căutate în alte cauze.
