Creşterea economică în termeni anuali s-a apropiat de 3% la nouă luni, după ascensiunea surprinzătoare a PIB din trimestrul al treilea, susţinută în special de agricultură şi servicii, după cum estimează unii analişti. În aceste condiţii, creşterea economică pe întregul an ar putea să fie în apropierea nivelului de 3%.
Economia a făcut în trimestrul al treilea (T3) un salt de 1,9% faţă de trimestrul al doilea, potrivit datelor anunţate de Institutul de Statistică, ascensiune care a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Cei mai mulţi analişti indicau o creştere trimestrială a PIB faţă de T2 de sub 1%. Avansul PIB comparativ cu T3 2013 a fost de 3,2%, pe serie brută.
România a redevenit „fruntaşa“ Europei cu creşterea trimestrială de 1,9% din T3, după ce în T2 a fost la coada Europei cu una dintre cele mai abrupte scăderi ale PIB dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene, comparativ cu T1.
După rezultatele slabe din al doilea trimestru analiştii au diminuat estimările privind creşterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2% sau chiar sub acest nivel. Însă creşterea economică peste aşteptări din T3 prefigurează îmbunătăţiri ale prognozelor privind avansul PIB din acest an.
Cele trei mari economii din zona euro - Germania, Franţa şi Italia -, principalii parteneri comerciali ai României, au continuat să aibă creşteri modeste. Iar la nivelul întregii Uniunii Europene creşterea trimestrială a fost de 0,3%.
Evoluţia surprinzător de bună a economiei României din T3 a fost influenţată cel mai probabil de rezultatele bune din agricultură, servicii şi construcţii, potrivit unor analişti.
În prima jumătate a anului agricultura, serviciile financiare şi construcţiile au tras în jos economia şi şi-au diminuat aportul la formarea PIB comparativ cu prima jumătate a anului 2013.
Industria a avut în primul semestru cel mai mare aport la creşterea economică, de 2,4%, cu ponderea de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%. Analiştii spun că în T3 producţia industrială s-a contractat cu 1,2% faţă de T2.
„Datele publicate mă surprind pentru că sunt considerabil mai mari decât ar putea justifica mersul economiei din T3. Probabil că vom vedea un rezultat peste aşteptări la agricultură, o contribuţie relativ stabilă a industriei şi, cred, o scădere a contribuţiei taxelor nete. Mă aştept, în cazul fericit, la o stagnare a consumului guvernamental, o creştere moderată a consumului privat şi un rezultat peste aşteptări dat de evoluţia stocurilor. Cifrele anunţate au fost consistent peste aşteptările pieţei“, a declarat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.
Şi Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, apreciază că o creştere semnificativă ar putea veni din agricultură, care ar trebui să înregistreze creşteri mari în T3 şi T4 pentru a compensa scăderile din T1-T3 astfel încât să se ajungă la un volum al producţiei comparabil cu cel obţinut în 2013.
De asemenea, sectorul seviciilor IT, a continuat să aduca un aport pozitiv, iar semnalele din zona serviciilor de intermediere financiară au fost foarte bune. Impulsul din creditare a fost pozitiv, dacă ne uităm la evoluţia creditelor noi, chiar dacă din punct de vedere contabil stocul de credite scade semnificativ†ca urmare a scoaterii din bilanţ a creditelor neperformante, susţine Molnar.
„Pentru trimestrul patru ne aşteptăm să avem, de asemenea, o creştere economică pozitivă, generată de mai multe cheltuielili guvernamentale şi de agricultură (ca ipoteze principale). Ar fi greu să vedem o deviere semnificativă faţă de creşterea actuală a PIB de 2,8% înregistrată în primele nouă luni din 2014, doar dacă nu vor apărea alte surprize statistice“, potrivit economistului-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Analiştii aşteptau revenirea economiei pe plus în T3, însă susţin că avansul PIB anunţat a fost mult peste aşteptări
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen
Datele publicate mă surprind pentru că sunt considerabil mai mari decât ar putea justifica mersul economiei din T3.
Probabil că vom vedea un rezultat peste aşteptări la agricultură, o contribuţie relativ stabilă a industriei şi, cred, o scădere a contribuţiei taxelor nete. Mă aştept, în cazul fericit, la o stagnare a consumului guvernamental, o creştere moderată a consumului privat şi un rezultat peste aşteptări dat de evoluţia stocurilor.
Cifrele anunţate au fost consistent peste aşteptările pieţei. Cât priveşte acurateţea, putem discuta după ce INS va publica detaliile.
Cât priveşte influenţele electorale, sunt conjuncturale sau, hai să spunem, coincidenţe din punctul de vedere al momentului publicării datelor. Datele semnal au fost publicate conform calendarului (de exemplu pentru T1 au fost pe 15 mai, iar pentru T2 pe 14 august). Pe de altă parte, nuanţa electorală, dacă ar fi să o invocăm, ar fi mult mai probabil vizibilă în rectificările primelor două trimestre. Aşteptăm detaliile.
Oricum, cel mai probabil voi menţine estimarea din luna martie, care indica un avans al PIB de 2,6% în 2014.
Realitatea va fi clară şi completă peste doi ani, timp în care rezultatele pot fi revizuite într-un sens sau în altul.
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank
Pe sectoare, conform informaţiilor de care dispunem, o creştere semnificativă ar putea veni din agricultură, care ar trebui să înregistreze creşteri mari în T3 şi T4 pentru a compensa scăderile din T1-T3 (publicate anterior; e drept că ar putea fi revizuite) astfel încât să se ajungă la un volum al producţiei comparabil cu cel obţinut în 2013.
Sectorul seviciilor IT cred că a continuat să aibă un aport pozitiv, iar semnalele din zona serviciilor de intermediere financiară au fost foarte bune. Impulsul din creditare a fost pozitiv, dacă ne uităm la evoluţia creditelor noi, chiar dacă din punct de vedere contabil stocul de credite scade semnificativ ca urmare a scoaterii din bilanţ a creditelor neperformante.
Construcţiile au revenit pe plus în august şi septembrie (date lunare), construcţiile inginereşti devenind motorul creşterii în ultima lună (nu este exclus să vedem iniţiate şi înregistrate lucrări de investiţii publice înainte de perioada electorală, iar plata acestora din buget să se facă ulterior).
Creşterea PIB este mult peste aşteptări. Pentru T3 ne aşteptam la o revenire pe plus a economiei, însă creşterea trimestrială anunţată este mai mult decât dublă faţă de aşteptări.
Dragoş Cabat, analist economic
Evoluţia reală a PIB în trimestrul 3 faţă de T2 a fost undeva între -0,2% şi Ă0,2%. Marja de estimare este dată de datele limitate pe care le au la dispoziţie analiştii independenţi, comparativ cu INS sau alte instituţii oficiale, pentru a construi modelul predictiv.
Anunţarea unui avans de 1,9% a fost motivată şi de necesitatea unei valori care să influenţeze coeficienţii din modelul predictiv, astfel încât să putem trece de la scădere economică în primul trimestru la creştere - şi să nu mai avem recesiune.“
Foarte probabil, în următoarele luni această „creştere“ va fi ajustată în jos semnificativ, pentru a se apropia cât de cât de realitate.
