Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul naţional, ajungând în 2023 la un minim al ultimului deceniu, de 29,4%, comparativ cu 37% în 2019, arată analiza sectorului de construcţii şi tranzacţii imobiliare realizată de Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România.
Datele arată că sectorul de real-estate, care în anii trecuţi a reprezentat un motor esenţial al economiei, traversează o perioadă critică, cu un impact negativ considerabil asupra PIB-ului naţional, cauzat de un climat urbanistic incert şi blocajele administrative majore, în special în Bucureşti.
Conform datelor analizate de AREI, contribuţia sectorului construcţiilor şi a tranzacţiilor imobiliare la formarea PIB-ului în Bucureşti este sub media naţională, situându-se la 12,8% în anul 2023, cu o scădere de 2 puncte procentuale comparativ cu vârful înregistrat în anul 2020.
Bucureştiul are o contribuţie în scădere la formarea PIB-ului la nivel naţional, ajungând la numai 29,4% în anul 2023 (minimul ultimului deceniu), comparativ cu 34,6% în 2021, 36,2% în 2020 sau de 37% în 2019.
În opinia AREI, pierderile veniturilor fiscale cauzate de incertitudinea reglementărilor urbanistice şi blocajul administrativ la nivelul Bucureştiului sunt estimate la 18 miliarde lei pentru perioada 2023-2026, în condiţiile în care pierderile din ultimii doi ani au fost de 2,4 miliarde lei.
Impactul este major, având în vedere dimensiunea bugetului public aprobat pentru PMB de 11,6 mld lei pentru anul 2023, se arată în analiză.
”În următorii patru ani, pierderea totală de valoare adăugată în economie ar putea atinge 61 miliarde lei, ceea ce înseamnă o medie anuală de 1% din PIB-ul României şi 3% din PIB-ul Bucureştiului. Această scădere semnificativă ar putea destabiliza nu doar Capitala, ci şi întreaga economie naţională, având în vedere importanţa acestui sector”, se arată în raport.
Membrii AREI sunt de părere că blocajul administrativ din Bucureşti a plasat Capitala pe ultima poziţie din top 10 judeţe după activele fixe deţinute de companiile din construcţii, respectiv 17% în 2023 şi sub 10% în 2021 şi 2022, în condiţiile în care media investiţiilor din sector la nivel naţional a accelerat de la 12% (2021), 21% (2022) până la 24% in 2023.
„În Bucureşti, ne confruntăm cu o reducere semnificativă a numărului de autorizaţii de construire în ultimii ani, iar acest aspect afectează nu doar sectorul privat, ci şi investiţiile publice necesare dezvoltării oraşului. Viziunea AREI este că printr-un parteneriat real între investitori şi autorităţile publice locale această situaţie poate fi remediată, iar noi suntem determinaţi să investim şi să contribuim la realizarea unor proiecte care sprijină atât comunităţile locale, cât şi mediul de afaceri din Bucureşti”, a declarat Dennis Selinas, Preşedintele Consiliului Director al AREI.
Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România atrage atenţia autorităţilor publice asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente pentru deblocarea proiectelor de dezvoltare şi asumarea unei strategii clare privind reglementările urbanistice existente. În acest context este esenţială adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC) şi accelerarea procesului de elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti.
Bucureştiul are o contribuţie în scădere la formarea PIB-ului la nivel naţional, ajungând la numai 29,4% în anul 2023 (minimul ultimului deceniu), comparativ cu 34,6% în 2021, 36,2% în 2020 sau de 37% în 2019.