Preşedintele Donald Trump a denunţat Europa ca fiind un grup de naţiuni „în decădere”, conduse de oameni „slabi”, într-un interviu pentru POLITICO, minimalizând aliaţii tradiţionali ai SUA pentru eşecul de a controla migraţia şi de a pune capăt războiului Rusia-Ucraina, şi sugerând că ar susţine candidaţi politici europeni aliniaţi cu propria sa viziune pentru continent.
Atacul dur asupra conducerii politice europene reprezintă cea mai virulentă critică de până acum a preşedintelui la adresa acestor democraţii occidentale, ameninţând cu o ruptură decisivă în relaţiile cu ţări precum Franţa şi Germania, deja aflate în tensiuni profunde cu administraţia Trump.
„Cred că sunt slabi”, a spus Trump despre liderii politici ai Europei. „Dar cred, de asemenea, că vor să fie atât de corecţi politic.”
„Cred că nu ştiu ce să facă”, a adăugat el. „Europa nu ştie ce să facă.”
Trump a combinat această francheţe dură şi chiar abrazivă despre afacerile europene cu o serie de declaraţii radicale privind probleme interne ale SUA: a spus că va face din susţinerea reducerii imediate a ratelor dobânzilor un criteriu esenţial în alegerea unui nou preşedinte al Rezervei Federale. A spus că ar putea extinde operaţiunile militare antidrog în Mexic şi Columbia. Iar Trump i-a îndemnat pe judecătorii conservatori ai Curţii Supreme, Samuel Alito şi Clarence Thomas, ambii trecuţi de 70 de ani, să rămână în funcţie.
Comentariile lui Trump despre Europa vin într-un moment deosebit de delicat pentru negocierile de încheiere a războiului Rusiei în Ucraina, liderii europeni fiind tot mai alarmaţi că Trump ar putea abandona Ucraina şi aliaţii continentali în faţa agresiunii ruse. În interviu, Trump nu a oferit nicio reasigurare europenilor şi a declarat că Rusia se află, în mod evident, într-o poziţie mai puternică decât Ucraina.
Trump a vorbit luni de la Casa Albă cu Dasha Burns de la POLITICO pentru un episod special al seriei The Conversation. Marţi, POLITICO l-a desemnat pe Trump drept cea mai influentă figură care va modela politica europeană în anul următor, o recunoaştere acordată anterior unor lideri precum preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, premierul Italiei, Giorgia Meloni, şi premierul Ungariei, Viktor Orbán.
Comentariile sale sigure şi autoritare despre Europa au contrastat puternic cu unele dintre remarcile privind politica internă. Preşedintele şi partidul său au trecut recent prin eşecuri electorale şi disfuncţii accentuate în Congres, în contextul în care alegătorii se revoltă împotriva costului ridicat al vieţii. Trump a avut dificultăţi în a transmite un mesaj adaptat acestei realităţi: în interviu, a notat performanţa economiei cu „A-plus-plus-plus-plus-plus”, a insistat că preţurile scad peste tot şi a refuzat să descrie o soluţie specifică pentru creşterile iminente ale primelor la asigurările de sănătate.
Chiar şi în mijlocul turbulenţelor interne, Trump rămâne o figură singulară în politica internaţională.
În ultimele zile, capitalele europene au reacţionat cu îngrijorare la publicarea noii Strategii Naţionale de Securitate a lui Trump, un manifest extrem de provocator care plasează administraţia sa în opoziţie cu establishmentul politic european şi promite să „cultive rezistenţa” împotriva status quo-ului european privind imigraţia şi alte subiecte politice sensibile.
În interviu, Trump a amplificat această viziune, descriind oraşe precum Londra şi Paris ca fiind împovărate de migraţia din Orientul Mijlociu şi Africa. Fără o schimbare în politicile de frontieră, a spus el, unele state europene „nu vor mai fi ţări viabile”.
Folosind un limbaj extrem de inflamator, Trump l-a vizat direct pe primarul de stânga al Londrei, Sadiq Khan — fiul unor imigranţi pakistanezi şi primul primar musulman al oraşului — numindu-l un „dezastru” şi punându-i alegerea pe seama imigraţiei: „Este ales pentru că au venit atât de mulţi oameni. Ei votează pentru el acum.”
Preşedintele Consiliului European, António Costa, a criticat luni administraţia Trump pentru documentul său de securitate naţională şi a îndemnat Casa Albă să respecte suveranitatea Europei şi dreptul ei la autoguvernare.
„Aliaţii nu ameninţă că vor interveni în viaţa democratică sau în alegerile politice interne ale acestor aliaţi”, a spus Costa. „Ei le respectă.”
Vorbind cu POLITICO, Trump a ignorat aceste limite şi a spus că va continua să susţină candidaţii săi preferaţi în alegerile europene, chiar cu riscul de a ofensa sensibilităţile locale.
„Aş susţine”, a spus Trump. „Am susţinut oameni, dar am susţinut oameni pe care mulţi europeni nu-i plac. L-am susţinut pe Viktor Orbán”, a adăugat Trump, referindu-se la premierul ultraconservator al Ungariei, pe care a spus că îl admiră pentru politicile sale de control al frontierelor.
