Eveniment

Atenţie, criteriul „preţului celui mai mic“ nu a dispărut din achiziţiile publice, ci doar a fost completat

Atenţie, criteriul „preţului celui mai mic“ nu a dispărut din achiziţiile publice, ci doar a fost completat

Autor: Mediafax

03.08.2016, 00:04 1912
Una din cele mai controversate condiţii din legislaţia veche a achiziţiilor publice, „preţul cel mai scăzut“, se regăseşte acum în noile acte normative într-o formă extinsă, sub forma mai multor principii menite să ne alinieze la normele europene din domeniu.

Astfel, „preţul cel mai scăzut“ nu mai este criteriu unic în atribuirea contractelor cu bani publici, dar nu a dispărut, ba chiar a rămas primul principiu al procedurilor de achiziţie publică. Aceasta în condiţiile în care nu de puţine ori organele de cercetare penală au sesizat că banii publici au fost fraudaţi, după ce companiile abonate la licitaţiile cu statul s-au înţeles să lanseze oferte cu preţuri zdrobitor de mici pentru a-şi împărţi fondurile, contractele iniţiale fiind mai apoi completate cu acte adiţionale prin care se majora preţul. Astfel se poate explica şi faptul că în exerciţiul de finanţare 2007-2013, rata efectivă de absorbţie a fondurilor europene a României a fost de numai 68,47%, dintr-un total de 19 miliarde de euro.

Din primăvara acestui an, de când România şi-a aliniat legislaţia achiziţiilor publice la directivele UE, criteriul de atribuire a banilor comunitari „preţul cel mai scăzut“ nu mai este de bază, dar au fost adăugate „costul cel mai scăzut“ şi „cel mai bun raport calitate-preţ“.

În această situaţie, costul se referă la suma totală accesată, care include şi preţurile lucrărilor şi ale produselor achiziţionate, dar şi manopera, mentenanţa, sustenabilitatea.

„În ceea ce priveşte modul de evaluare a ofertelor, autorităţile contractante vor avea acum de ales între patru criterii de atribuire, respectiv: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ, cel mai bun raport calitate-cost, în funcţie de particularităţile fiecărui contract. Aşadar, criteriul de atribuire «preţul cel mai scăzut» nu a fost eliminat, ci au fost regle­men­tate cazuri specifice în care nu este oportună aplicarea aces­tuia“, a declarat pentru Me­­diafax Bogdan Puşcaş, preşe­dintele Agenţiei Naţionale pen­tru Achiziţii Publice (ANAP). Adesea, şi auto­rită­ţile de con­trol indicau criteriul cel mai mic preţ drept un tertip prin­cipal de fraudare sau dirijare cu dedicaţie a licitaţiilor din bani publici. „Noua legis­laţie a achi­ziţiilor publice schimbă abor­darea şi propune cheltuirea fondurilor publice în mod eficient, aici mă refer la prin­cipiul promovat de Comisia Europeană - Best Value for Money, adică obţine­rea celui mai bun raport preţ-calitate“, a mai spus Bogdan Puşcaş, preşedintele ANAP.

Experienţele specialiştilor în achiziţii publice arată că, în legislaţia din exerciţiul financiar trecut, acest principiu era folosit pentru câştigarea unor contracte mari, de infrastructură, în construcţii. Aveau de suferit companiile mari, cu bonitate, dar care nu-şi permiteau să lucreze la preţuri de dumping, dar şi contribuabilii, care n-au mai văzut finalizate multe din proiectele mari, tocmai fiindcă banii ofertaţi nu corespundeau realităţilor, iar investiţiile se transformau în himere.

„Cel mai mult ar ajuta un raport tehnico-economic, un echilibru între cost şi calitate, o expertiză a calităţii lucrărilor. În momentul în care se mergea pe preţul cel mai mic, fiecare încerca să găsească cel mai ieftin produs şi, astfel, şi de calitate scăzută“, a declarat Marius Petcu, administratorul Carroponte SRL, firmă de construcţii din Galaţi.

El mai spune: „Ştiu că în trecut era o practică în încheierea actelor adiţionale pentru majorarea preţului, însă noi ne-am respectat întotdeauna contractele şi în niciun contract n-am făcut acte adiţionale pentru majorarea preţului“.

Că nu principiul preţului cel mai mic ar fi fost principala piedică în eficienta implementare a proiectelor cu bani publici o spune şi Petrică Dumitraşcu, directorul economic al Concivia SA Brăila, companie de construcţii care a câştigat zeci de contracte în Sud-Estul României, fiind notorie legătura cu fostul preşedinte CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, condamnat cu executare în dosarul „Mită de un milion de euro la PSD“, împreună cu Ioan Niculae. Stancu deţinea capitalul majoritar al Concivia, fiind consemnat,/. de Agenţia Naţională de Integritate, în conflict de interese.

„Noi nu avem oameni specializaţi în achiziţii publice, dar nu cred că schimbarea acelui criteriu va rezolva situaţia, va aduce mai multă lumină în acest domeniu. Preţul cel mai mic era o prostie. Altele ar trebui să fie şi acum criteriile de evaluare a unei firme care accesează banii publici, cum ar fi să nu aibă datorii la furnizori, să nu aibă intruşi, să nu fie în lichidare, să fie aptă să achite garanţia de bună execuţie. Bonitatea firmei e mai importantă ca orice altceva. Cel mai important este volumul restanţelor către furnizori. (…) Şi vă pot da multe exemple de firme fără bonitate, în faliment, care au accesat bani publici şi nimeni nu le-a oprit“, a declarat pentru MEDIAFAX, Petrică Dumitraşcu, directorul economic al companiei „Concivia“, care a preluat funcţia de puţin timp.

Specialiştii în achiziţii publice lucrează deja cu noua legislaţie. Aceştia recunosc că marea încercare va veni atunci când se vor deschide cea mai mare parte din liniile de finanţare europeană pentru exerciţiul 2014- 2020, în cadrul căruia, reamintim, România are alocate aproximativ 33 de miliarde de euro.

AFACERI DE LA ZERO