• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Eveniment

Au jurat sa aduca prosperitate romanilor, dar au adus un minus de 16 mld. euro in economie si datorii noi de 20 mld. euro. Cum comentati?

07.07.2009, 22:15 127

"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman." Asa a inceputul mandatul fiecarui ministru din Cabinetul Boc. Rezultatul dupa sase luni: o scaderea economica de cel putin 16 miliarde de euro si o datorie publica externa mai mare cu 20 mld. euro.

Economia se adanceste rapid in recesiune, prognozele picand una dupa alta in fata statisticilor care indica inrautatirea situatiei de la o luna la alta, fara ca Guvernul sa fie capabil sa reactioneze prin masuri coerente care sa redea increderea mediului de business.

Devine din ce in ce mai evident ca ii lipsesc expertii si o strategie anticriza clara, cu bataie lunga.

Calculele FMI au ajuns deja sa indice o contractie de 7-8%, insa nici aceasta previziune alarmanta nu mobilizeaza autoritatile antrenate intr-un scandal perpetuu si in competitia electorala dintre cele doua partide de guvernamant - PD-L si PSD.

Cabinetul Boc a asteptat o jumatate de an inainte sa dea drumul mult-promiselor investitii publice, in timp ce Banca Nationala a avut nevoie sa vada economia cazand cu 6,2% in trimestrul I pentru a incepe relaxarea vizibila a politicii monetare prin reducerea dobanzii-cheie la lei pana la 9%.

Autoritatile au mizat pe cartea unui optimism care s-a dovedit lipsit de orice suport in mediul economic, iar acum sunt complet depasite de viteza cu care se deterioreaza parametrii economici.

Continuand jocul politicianist al balansului intre opozitie si guvernare, PSD tocmai a lansat un plan propriu de actiune cu 24 de masuri, fara sa le fi discutat cu partenerii de guvern de la PD-L si ca si cand de-abia ar fi aflat ca Romania este in criza.

Oamenii de afaceri se declara exasperati de preocuparea mediului politic pentru scandal si de neputinta Guvernului.

"M-am bucurat ca astazi (n.r.- ieri) am citit in majoritatea ziarelor ca principala stire era cea legata de estimarea FMI privind scaderea economiei romanesti, chiar daca nu era o stire pozitiva. De ce? Pentru ca in ultima vreme s-a discutat mai mult de scandaluri politice decat de strategii privind iesirea din criza", a declarat Markus Wirth, presedintele si directorul general al Holcim Romania.

Laszlo Dobra, proprietarul Secuiana, producator de textile, considera ca actualul Guvern este neputincios.

"Nu a facut nimic, dar nici nu vad ce ar fi putut face, pentru ca programele schitate de ei la inceput erau prea marete. Au zis prea multe, dar nu si-au calculat banii. Vorbesc de marirea impozitelor, dar asta inseamna sa loveasca in agentii economici care mai rezista inca pe piata.

Atata timp cat interesul politic primeaza si nu cel economic, nu se va rezolva nimic. Pentru ei conteaza cine castiga in toamna alegerile, nu spre ce se indreapta economia."

Nu si-au tinut juramantul fata de Romania

"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".

Ca si coruptia fara corupti, deriva economiei nu este asumata de nimeni

Cu un trimestru II compromis de datele privind productia industriala si vanzarile de retail din aprilie si mai, chiar si Ministerul Finantelor tinde sa admita ca va fi aproape imposibil ca declinul economic sa fie mai mic de 6% anul acesta, lucrand deja la un proiect de majorare a deficitului bugetar.

Insusi premierul Emil Boc a declarat ca are „toata determinarea pentru a discuta cu FMI si cu Comisia Europeana pentru a mari deficitul bugetar", promitand insa ca nu se va atinge de cota unica sau de nivelul TVA.

Este insa evi

dent ca Fondul Monetar International si Uniunea Europeana nu vor accepta cresterea deficitului peste nivelul agreat de 4,6% din PIB fara masuri suplimentare de austeritate pentru reducerea cheltuielilor in sectorul public. Pe un scenariu de scadere economica de 6% din PIB, fiecare familie de romani va pierde anul acesta peste 2.000 de euro din venituri din cauza reducerii PIB pe cap de locuitor la 10.500 de euro.

Nici reprezentantii fostului guvern Tariceanu, nici cei ai actualului Executiv, nici Presedintia sau BNR nu isi asuma vreo parte de raspundere pentru derapajul economic in care a intrat Romania.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a admis ieri, in sfarsit, ca introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost o eroare a Guvernului, dupa ce colegul sau din PD-L, ministrul finantelor Gheorghe Pogea, s-a incapatanat sa sustina ca este o masura buna, care va fi mentinuta cel putin tot anul acesta. Tot Videanu a realizat ieri ca economia subterana este cea mai importanta resursa a Romaniei, „catre care nu ne aplecam suficient" si care a crescut de la 22% la 33% intr-un an si jumatate, conform propriilor estimari.

Radu Craciun, director de investitii al Eureko Fond de Pensii, remarca faptul ca lipseste din discursul public determinarea de a limita evaziunea fiscala, care tinde sa creasca in astfel de conjuncturi economice.

„Vedem preocuparea multor state occidentale in acest sens, dar nu si la noi, tocmai cand bugetul are nevoie de mai multi bani." El considera ca Ministerul Finantelor ar trebui sa ia masuri dure pentru sanctionarea celor care nu isi declara integral veniturile. „Nu am vazut pe nimeni la inchisoare pentru evaziune, asa cum se intampla in Vest."

Gheorghe Pogea a declarat saptamana trecuta ca „intotdeauna este loc de mai bine si uneori, in perioada de criza, trebuie sa fii mai eficient, in sensul ca rezolvarea unei situatii exceptionale nu se poate face decat prin masuri exceptionale si de multe ori aceste masuri nu sunt populare, dar mi-am asumat acest lucru".

Principala problema este lipsa unei strategii anti-criza clare, considera Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

„Actualul guvern a fost luat prin surprindere de adancimea crizei in momentul in care a venit la putere. O problema importanta este lipsa unei echipe de experti care sa vina cu un program coerent, ceea ce face ca executivul sa reactioneze exclusiv la informatiile care ii vin de pe piata."

In acest context, Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), estimeaza pentru anul acesta o scadere economica de 10-12% din PIB. „O revizuire a previziunilor economice de catre FMI reprezinta o adaptare la realitate, criza se adanceste. Dupa parerea mea, scaderea economica va fi de doua cifre: 10-12%", spune Voinea.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu, sustine ca este prematur de discutat despre ce va fi la nivelul cresterii economice pe intreg anul, pentru ca „multe se pot intampla in trimestrele trei si patru".

„Este absurd sa credem ca o asemenea cifra (de scadere a economiei cu 8%) ar putea veni de la altcineva decat un aventurier care arunca vorbe, pentru ca mai sunt si pe la FMI din acestia. Nimeni nu poate sti ce se va intampla pentru ca nu avem nicio referire la Produsul Intern Brut pe trimestrul II, iar o asemenea cifra aruncata de FMI este hazardata. De-abia misiunea care va veni pe 29 iulie va analiza impreuna cu noi situatia pentru a vedea daca trebuie rectificate prognozele din primavara", a spus Vasilescu intr-un comentariu facut in nume personal, in urma mai multor discutii avute ieri cu experti din banca centrala.

El sustine ca evolutia economiei in aprilie si mai nu a fost catastrofala, iar luarea unor masuri pe plan investitional in trimestrele III si IV ar putea sa schimbe total datele problemei. Vasilescu a mentionat ca guvernatorul BNR a evitat sa avanseze estimari, ci doar a intervenit pentru a aplana „avalansa de previziuni catastrofice".

Cat priveste masurile de franare a declinului pe care le-ar putea lua Guvernul, Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, considera ca are foarte putine optiuni.

„Este o situatie destul de dificila, in conditiile in care veniturile la bugetul statului scad, iar un procent de 60-70% oricum se duce pe cheltuielile cu asistenta sociala. Atat timp cat nu ai surse financiare, fondurile care mai raman trebuie sa acopere atatea sectoare. Marja de manevra este extrem de limitata, mai ales ca am mostenit un deficit bugetar foarte ridicat care trebuie rostogolit la dobanzi mai mari. Deci sunt destule presiuni."

Intrebat ce ar fi putut sa faca Guvernul pentru a evita o prabusire de 7-8% anul acesta, Anghel spune ca situatia ar fi fost poate ameliorata daca s-ar fi pus in practica niste masuri anticriza mai rapid.

„Evitarea nu se putea face, problema este ca masurile care se iau sau care se vor lua vor avea un impact vizibil abia in 2010. In functie de cat de repede se pun in practica, am putea vedea impactul maxim al masurilor in prima jumatate a anului viitor. Daca erau puse in practica mai rapid, situatia s-ar fi ameliorat, dar nu s-ar fi evitat. Repet, spatiul de manevra este extrem de redus, in conditiile in care nu se iau masuri nepopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile", spune Anghel.

In ceea ce priv

este o posibila majorare a taxelor si impozitelor pentru a mari incasarile la bugetul statului, Anghel spune: „Iar gresim? Iar actionam prociclic? Prima solutie este eficientizarea cheltuielilor publice, si nu ma refer aici la renuntarea la investitiile in infrastructura. Abia ultima solutie ar trebui sa fie majorarea taxelor".

Daca actuala echipa guvernamentala se arata depasita de viteza cu care avanseaza criza, fostii guvernanti nu admit nici macar acum ca ar avea vreo responsabilitate, pastrandu-si tonul sarcastic, desi este limpede ca din cauza politicilor de anul trecut Romania a intrat in criza cu vulnerabilitati majore.

„O singura greseala avem noi, liberalii, faptul ca am crescut anul trecut economia cu 7%. Daca in loc sa crestem cu 7% am fi scazut cu 2%, atunci probabil caderea din acest an ar fi fost de 1-2%", sustine ironic Varujan Vosganian, fostul ministru de finante al PNL. El pune caderea economiei in acest an pe seama „eliminarii functiei investitionale a statului" in ultimele sapte luni. „Fiecare miliard dat pentru investitii inseamna o crestere economica de 0,5-0,8%. In programul de investitii nu s-au realizat in ultimele sapte luni programe de investitii de 4 mld. euro. Faceti dumneavoastra socoteala. Aceasta cadere trebuie legata si de industriile care tin de stat, in special sectorul energetic care a cazut cu 40%, lucru care un are impact de 1% asupra cresterii economice", spune Vosganian.

 

Varujan Vosganian a scapat cheltuielile din mana

Varujan Vosganian, ministru de finante liberal in perioada 2007-2008, a lasat statul cu un deficit bugetar de 5,2% din PIB intr-un an de crestere economica record in 2008, de unde a provenit sursa derivei de astazi.

„O singura greseala avem noi, liberalii, faptul ca am crescut anul trecut economia cu 7%. Daca in loc sa crestem cu 7% am fi scazut cu 2%, atunci probabil caderea din acest an ar fi fost de 1-2%", sustine ironic Varujan Vosganian, fostul ministru de finante al PNL.

El pune caderea economiei in acest an pe seama „eliminarii functiei investitionale a statului" in ultimele sapte luni.

„Fiecare milliard dat pentru investitii inseamna o crestere economica de 0,5-0,8%."

 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270