Austria – care are în România investiţii directe de 10 miliarde de euro, deţinând, între altele, cea mai mare bancă din sistem, BCR, şi compania-fanion Petrom – se opune din nou aderării României la spaţiul Schengen. Nu-şi sabotează însă Austria propriile-i interese?
La nici 24 de ore de la pledoaria aproape înflăcărată a preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru primirea cât mai grabnică a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi pentru grăbirea extinderii zonei euro cu ţările care acum sunt în afară, cancelarul austriac Christian Kern şi ministrul austriac de externe Sebastian Kurz şi-au exprimat, pe o singură voce, refuzul de a împărtăşi viziunea lui Juncker.
„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. (...) Dacă vrem ca euro să unească mai degrabă decât să divizeze continentul nostru, atunci trebuie să fie mai mult decât moneda unui grup select de ţări. Euro este menită să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene“, pleda miercuri şeful Comisiei, rapid pus la punct de liderii Austriei.
Cancelarul austriac susţine că extinderea celor două zone nu ar trebui realizată atât timp cât nu sunt rezolvate probleme precum fraudele fiscale, munca detaşată firmelor est-europene pentru a limita costurile şi nerespectarea nivelului datoriei publice.
„Zonele euro şi Schengen sunt deschise tuturor, însă doar celor care îndeplinesc criteriile. Trebuie să evităm situaţii ca cea din Grecia” spune şeful diplomaţiei austriece.
„Dacă doriţi, aceasta este de fapt o extindere a problemelor şi nu un plus în cooperarea europeană. Eu cred că această idee nu este gândită până la capăt“, spune, la rândul lui, Christian Kern.
Dar observaţiile lor au fost şi cele ale lui Juncker: „All but two of our Member States are required and entitled to join the euro once they fulfil all conditions.” Ce era atât de urgent de corectat în spusele şefului Comisiei de cei doi lideri austrieci au simţit nevoia să-i dea imediat replica? Nimic. De ce au făcut-o?
Se poate observa de aici cât de şubredă este poziţia Comisiei Europene în faţa statelor. Nu s-a pus niciodată problema ca România să intre nepregătită în zona euro. Cât despre aderarea la spaţiul Schengen, şi Comisia şi Parlamentul European au spus, de nenumătate ori, de ani şi ani, că România este pregătită, că a îndeplinit toate condiţiile aderării.
Şi, totuşi, România este în afara spaţiului Schengen, la peste zece ani de la aderarea la Uniune. Iar liderii austrieci insistă: să fie rezolvate fraudele fiscale, munca detaşată firmelor est-europene pentru a limita costurile şi nerespectarea nivelului datoriei publice.
Are România o astfel de problemă? Pe toate sau care dintre ele? Muncitorii detaşaţi, subiect nou apărut pe agendă, calul de bătaie al noului preşedinte francez Emmanuel Macron?
Deşi nu dau doi bani pe Comisia Europeană, liderii ţărilor influente din UE o folosesc ca pe o coadă de topor. Comisia se stropşeşte la Polonia şi la Ungaria, spre marea satisfacţiei a Franţei şi a Germaniei, care ar putea fi sancţionate pentru că nu vor să primească migranţi, dar are foarte mare toleranţă faţă de greşelile celor puternici. Austriecii vorbesc de „respectara limitei datoriei publice”, când vine vorba despre România, Bulgaria sau Croaţia! De ce nu vorbesc despre Italia, Franţa, Germania sau despre propria lor situaţie? România are o datorie publică de sub 40% din PIB, iar Austria una de 85% din PIB. Muncitorii detaşaţi reprezintă în jur de 1% din forţa de muncă din Vest, dar Austria invocă această situaţie în legătură cu Schengen şi cu zona euro, deşi este de la o poştă vizibil că nu există o legătură între aceste teme.
De ce? Pentru că Austria nu tratează România ca pe un partener. În ciuda investiţiilor companiilor austriece, de 10 miliarde de euro pe piaţa locală, România nu este un partener de dialog politic pentru Austria. Cu jumătate din locuitorii României, Austria face totuşi un PIB aproape dublu. Iar cine deţine forţa economică controlează jocul politic. Austria ştie că România nu are o poziţie politică capabilă să-i schimbe convingerile faţă de acest colţ de lume. Şi acţionează în consecinţă.
Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen ar „demola” însă trei graniţe (greco-bulgară, bulgaro-română şi româno-ungară) aflate acum în calea imigranţilor care pătrund în Grecia, deschizându-le acestora calea spre Viena. Dacă aceasta este îngrijorarea Austriei, atunci Austria să spună acest lucru. Dar nu o spune, pentru că s-ar complica foarte mult şi ar avea de dat explicaţii. Şi atunci inventează. Pentru că poate şi pentru că adevărul este al celor puternici.
