Datoria publică externă a ajuns la 48% din datoria externă totală, ceea ce face ca statul să devină din ce în ce mai dependent de pretenţiile şi observaţiile investitorilor.
Din datoria externă totală de 180 de miliarde de euro, înregistrată la finalul lui iulie, 87 mld. euro era datoria publică externă a statului, adică 48,1% din totalul datoriei externe a României.
Această pondere a crescut de la 22% în 2007 (anul aderării la UE) la 34% acum zece ani şi, iată, la 48% la şapte luni din 2024. Şi lucrurile nu se opresc aici pentru că necesarul de finanţare al statului (acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei) este, după ultimele calcule ale Finanţelor, de 217 mld. lei (43 mld. euro). Deficitele puternice din ultimii ani (de cel puţin 8% din PIB în acest an, 6,6% din PIB în 2023, 6,3% din PIB în 2022, 7,2% din PIB în 2021 sau 9,3% din PIB în 2020) au dus datoria publică la 52,6% din PIB în doar câţiva ani. Sunt ţări din UE (Germania, Franţa, Italia, Spania) mult mai îndatorate ca România. Dar acestea au făcut datoriile în zeci de ani. Or, România a sărit de la o datorie publică de de 35% din PIB la una de aproape 53% din PIB în doar patru ani. Pieţele văd că România se îndatorează pentru a acoperi deficitul rezultat din consum şi ar putea să penalizeze ţara cerând randamente mai mari.
