Eveniment

Avertisment. Deficitul de cont curent a fost în 2019 de 10,5 mld. euro, adică 4,8% din PIB, limita de atenţie pentru o economie ca a României

Ministrul finanţelor Florin Cîţu susţine că va începe o consolidare fiscală care să trimită deficitul fiscal la sub 3% din PIB începând cu 2022

Ministrul finanţelor Florin Cîţu susţine că va începe o consolidare fiscală care să trimită deficitul fiscal la sub 3% din PIB începând cu 2022

Autor: Iulian Anghel

14.02.2020, 09:53 366

România a închis anul 2019 cu un deficit de cont curent de aproape 10,5 mld. euro, în creştere cu 17% an/an, după ce deficitul comercial a înregistrat un salt până la 17 mld. euro (7,8% din PIB).

Suntem unici în regiune, se plângea zilele trecute guvernatorul BNR Mugur Isărescu: avem creştere economică, asemenea vecinilor. Diferenţa este că ei, profitând de calmul din economie şi de situaţia favorabilă de pe pieţe, fac excedente şi îşi consolidează economiile, în vreme ce noi facem deficite peste deficite, într-un ritm ce contrariază orice judecată bună.

Ultimele date statistice publicate ieri confirmă temerea guvernatorului. Corolarul a fost adăugat când BNR a publicat datele din 2019 pentru deficitul de cont curent. Contul curent al balanţei de plăţi s-a deteriorat anul trecut până la aproape 10,5 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de anul precedent. Ca procente din PIB, el a ajuns la 4,8%, la un PIB estimat pentru 2019 de 219,3 mld. euro. Este cel mai înalt deficit de cont curent înregistrat din 2012 încoace – 2012 fiind anul în care România începea o consolidare fiscală ce avea însă să se termine câţiva ani mai târziu când fostele guverne au adoptat politica creşterii economice prin stimularea puternică a consumului, având drept levier majorările de salarii şi reducerile de taxe. Rezultatul acestei politici se vede în cifrele macroeconomice de anul trecut: deficit bugetar de 4,46% din PIB (peste 48 mld. lei), un deficit comercial de 7,8% din PIB (17,2 euro) şi un deficit de cont curent de 4,8% din PIB (10,5 mld. euro). Or, toate aceste dezechilibre pot lovi serios în cursul de schimb şi poate chiar in dobânzi pentru că investitorii speculează momentele de derută. Raportul Comisiei Europene ce conţine previziunile de iarnă pentru economiile UE în 2020, publicat ieri, susţine, vorbind de România: politica fiscală va fi determinantă în 2020 pentru evoluţia creşterii economice (3,8%, anticipează Comisia). O continuare a politicilor fiscale lejere, care agravează dezechilibrele macroeconomice existente, poate afecta încrederea investitorilor şi poate conduce la creşterea costurilor de finanţare. În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar atenua dezechilibrele. Ar conduce, e adevărat, şi la o creştere economică un pic mai mică faţă orizontul de prognoză.

Şi, mai spune Comisia: lipsa de previzibilitate legislativă din România sau deteriorarea rapidă a deficitului fiscal pot afecta, de asemenea, mediul de afaceri din România, cu efect nociv asupra investiţiilor.

Ministrul finanţelor Florin Ciţu promite o consolidare fiscală şi o reintrare în zona deficitului fiscal de sub 3% din PIB. Dar calea este lungă până acolo şi presupune constrângeri bugetare. Sunt câţiva ani de când deficitul comercial a luat-o razna, pentru că nu a existat oferta internă care să se întâlnească cu cererea în creştere, determinată de majorările salariale şi de reducerea de taxe.

Rezultatul a fost o majorare puternică a deficitelor care-i dau fiori guvernatorului, pentru că mulţi ochi sunt îndreptaţi spre BNR ca spre Mecca. Guvernatorului i se sugerează mai cu vorbe, mai cu gesturi discrete să stingă focul. Or, arată guvernatorul, deficitul de cont curent este al guvernului aproape în totalitate, de vreme ce deficitul fiscal este de 4,4% din PIB, iar cel de cont curent de 4,8% din PIB. Prin urmare, acolo este cheia.

Potrivit datelor BNR, în 2019 balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 17,3 mld. euro, care nu a putut compensa excedentul de 8,5 mld. euro înregistrat la servicii. Astfel că deficitul de cont curent s-a adâncit până la 4,8% din PIB. O consolidare fiscală abruptă nu poate fi întrezărită fără a transmite un şoc economiei care se află oricum pe panta descendentă a ciclului economic. Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 4,1%, dar economiştii nu cred în această variantă. Totuşi. previziunile Comisiei Europene (creştere de 3,8%) sunt optimiste.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO