Întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu preşedintele Comisiei Europene Manuel Durão Barroso nu a adus răspunsuri concrete în privinţa accelerării absorbţiei fondurilor UE, în vreme ce de la Bruxelles continuă să curgă acuzaţiile, ameninţările şi avertizările cum că România va pierde banii alocaţi punând economia în imposibilitatea de a recupera decalajele care o despart de celelalte ţări ale Uniunii.
Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene, a arătat ieri că situaţia României este, din punctul de vedere al atragerii fondurilor UE, dramatică nu pentru că România poate pierde fondurile alocate, ci pentru că acest lucru o va pune în imposibilitatea de a recupera decalajele, riscul fiind că ţara va deveni neatractivă pentru investitori.
Benoit Nadler notează: România a atras doar 3,5% din cele aproape 20 mld. euro fonduri structurale ale UE.
Cifra avansată este importantă având în vedere că preşedintele Traian Băsescu a susţinut în această săptămână că rata reală de absorbţie a fondurilor UE este de 14,8%, contrazicându-l, astfel, pe ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, care susţinuse şi el că rata reală este de sub 4%. De unde provine diferenţa? Preşedintele socoteşte în rata de absorbţie şi prefinanţările pentru fondurile UE, în vreme ce indicatorul folosit de Comisie este cel al rambursărilor - adică banii primiţi de beneficiari de la Comisie în baza facturilor care atestă lucrări executate în proiectele finanţate de UE. Ei bine, pentru Comisie aceste prefinanţări sunt o problemă. De ce? Pentru că, spune Comisia, ele sunt foarte mari, iar beneficiarii nu se mai grăbesc să atragă şi alţi bani!
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit în această săptămână cu preşedintele Comisiei care a susţinut că a observat o ameliorare a absorbţiei în ultimele şase luni. Niciunul dintre oficiali nu a amintit însă de problema gravă a României, anume că nu se ştie încă data la care Bucureştiul va începe să retransmită Bruxellesului facturile spre decontare. Întreruperea a fost decisă chiar de Guvern, care a cerut să verifice proiectele care implică proceduri de achiziţii publice, după ce Comisia Europeană a blocat finanţarea pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regional (POR) tocmai din cauza unor nereguli constate în procedurile de achiziţie publică în care au fost implicate fonduri UE. Administraţia nu ştie când fondurile pe POR vor fi deblocate şi nici când va fi reluată procedura de retransmitere a cererilor de rambursare - un lucru este clar, Guvernul trebuie să transmită Comisiei, până la finele lunii, măsurile pe care le-a luat pentru remedierea problemelor pe achiziţiile publice. În aceeaşi vreme, Guvernul este cel care asigură rambursările cu bani imprumutaţi de la bănci.
În aceeaşi vreme, Comisia face în continuare presiuni asupra administraţiei de la Bucureşti întărindu-şi criticile şi semnalând pericolele care pândesc economia tocmai din cauza faptului că aceste fonduri nu sunt un motor de creştere.
Benoit Nadler: "Situa?ia este dramatică, întrucât România riscă să să piardă o parte din banii alocaţi pentru perioada următoare. Aceast lucru are şi un impact economic. Pentru că, dacă nu există proiecte realizate cu fonduri europene, nu va exista acel motorul pentru revenire economică. România nu are mecanisme de creştere economică. România pierde astfel din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene."
Oficialul european enumeră printre motivele gradului redus de absorbţie a fondurilor, problemele de competenţă la nivelul autorităţilor de management, birocraţia acestora, procedurile opace ale licitaţiilor şi, iată, prefinanţările prea mari: "Avansurile la finanţări sunt mari, iar beneficiarii nu se grăbesc să ob?ină mai mul?i bani."
Oficialul a explicat de ce a fost întreruptă finanţarea pe Axa 2 a POR: documentaţia nu asigură corectitudine în desfăşurarea licitaţiilor. Procedurile ineficiente şi inadecvate sufocă implementarea proiectelor. Numărul auditorilor şi ale controlorilor proiectelor este exagerat de mare şi este dublat de, inconsecvenţa şi incompetenţa lor.
"Toate acestea amplifică incertitudinea investitorilor. Autorită?ile se protejează de incompetenţă prin tot mai multe proceduri."
Ce acuză Comisia
Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice.
Sunt probleme de competenţă la nivelul autorităţilor de management.
Documentaţia nu asigură corectitudine în desfăşurarea licitaţiilor.
Procedurile inadecvate sufocă implementarea proiectelor.
Numărul controlorilor proiectelor este foarte de mare şi este dublat de inconsecvenţa şi incompetenţa acestora.
Autorităţile se protejează de incompetenţă prin tot mai multe proceduri.
Prefinanţările sunt prea mari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
