Eveniment

Avertisment fără precedent al Comisiei Europene la adresa României, după ce a eşuat să rămână în limitele de deficit bugetar: Răspunsul României la recomandarea Consiliului a fost insuficient. Efortul bugetar a fost mult sub nivelul recomandat, iar cheltuielile au crescut mult mai rapid decât era recomandat. Ce riscă România

Avertisment fără precedent al Comisiei Europene la...

Autor: Valeriu Dănilă

19.06.2024, 20:18 2429

Un nou raport publicat de Comisia Europeană avertizează România cu privire la măsurile insuficiente de a reduce deficitul bugetar. Experţii Comisiei Europene consideră că România va încheia acest an cu un deficit de aproape 7%.

Totodată, României i se reproşează întârzierile în implementarea PNRR, program care trebuie finalizat până în august 2026. Instituţia recomandă ţării noastre „accelerarea semnificativă a implementării programelor politicii de coeziune şi a planului de redresare şi rezilienţă, inclusiv capitolul REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor şi a investiţiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanţe eficiente şi consolidarea capacităţii administrative”, se arată în document.

Dacă raportul va fi votat în Consiliul European, Comisia va putea suspenda sau limita fondurile europene alocate României din cauza neîndeplinirii criteriilor.

 

Vedeţi mai jos comunicatul Comisiei Europene:

- Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public general va creşte la 6,9% din PIB în 2024. Ponderea datoriei publice generale în PIB ar urma să crească la 50,9% până la sfârşitul anului 2024, de la 48,8% în 2023. Ca şi în anii anteriori, creşterea prognozată a deficitului public general în 2024 reflectă creşterea ridicată a cheltuielilor publice curente. Se preconizează că cheltuielile cu salariile din sectorul public vor creşte puternic, reflectând creşterile discreţionare recente ale salariilor din sectoarele educaţiei, sănătăţii şi apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va avea un cost pe termen scurt în 2024 şi 2025 - reforma va genera însă ulterior economii importante pe termen mediu şi lung, presupunând că reforma va fi implementată integral.

- În 2024, se preconizează că creşterea veniturilor publice va depăşi creşterea PIB-ului nominal, reflectând eforturile de îmbunătăţire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal şi impactul unui pachet de măsuri de creştere a veniturilor adoptat în toamna anului 2023, care ar trebui să sporească veniturile publice cu aproximativ 1% din PIB. Pachetul constă, în principal, într-o creştere a impozitării societăţilor, în special pentru microîntreprinderi, o creştere a impozitării persoanelor fizice, provenită din eliminarea parţială a facilităţilor fiscale preferenţiale în sectoarele construcţiilor şi agriculturii, eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri şi servicii, o creştere a accizelor şi un impozit special pe cifra de afaceri a băncilor şi a multinaţionalelor. 

Aceasta conduce la concluzia că răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 a fost insuficient. România nu a atins ţinta de deficit global în 2023 şi nu se preconizează că va pune capăt deficitului său excesiv până în 2024. Efortul bugetar a fost cu mult sub nivelul recomandat de Consiliu, iar cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât se recomanda.