Avertisment sever al economiştilor: Amânaţi calendarul majorării pensiilor, altminteri economia României va ajunge în prăpastie, cu deficite fiscale de 7% din PIB. Dar cine are curajul să ia o asemenea decizie?

În cele două zile în care miniştrii guvernului au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, ei au promis, rând pe rând, că nu vor modifica substanţial programul fostului guvern, în prevederile sale fiscale.

PSD are un calendar de majorare a pensiilor şi a salariilor foarte generos. Doar în pri­vinţa pensiilor efortul bugetar va fi de 8 mld. lei în ultimele trei luni din 2019, de 24 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 şi 80 mld. lei în 2022.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a arătat joi, la seminarul EU-COFILE, că România nu poate să se încadreze în ţinta de deficit bugetar nici măcar în 2019, iar res­pectarea calendarului majorărilor anunţate ar duce deficitul fiscal la 7% din PIB în 2022.

„Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni, ci angajamente substanţiate în acte normative. Nu se înţelege magnitudinea acestor angaja­mente. Cu mare nonşalanţă se vorbeşte despre menţinerea calendarului“, a spus Dăianu, citat de Mediafax. Potrivit socotelilor sale, deficitul în acest an nu mai poate fi menţinut la sub 3% din PIB şi nu ar fi o surpriză să ajungă chiar la 3,7% din PIB.

Aşadar, spune el, bugetul pe 2020 ar trebui să înceapă cu o corecţie - în primul rând cu cheltuielile rigide (pensiile fiind pe primul loc), pentru că o consolidare fiscală nu mai poate fi amânată, dacă există o abordare raţională. Dacă aceste corecţii nu se petrec, deficitul bugetar va sări la peste 4% din PIB în 2020, la peste 5% în 2021 şi va ajunge la 7% în 2022, cu cosecinţe grave pentru economie.

Florin Câţu, ministrul de finanţe desem­nat în guvernul lui Lodovic Orban, a spus miercuri că are încredere în calculele PSD, potrivit cărora bugetul are bani, iar Violeta Alexandru, ministrul desemnat al muncii, a întărit nu doar că nu vor fi tăiate salarii şi pensii (acestea din urmă nici nu pot fi tăiate, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale), ci şi că deja adoptatul calendar de majorare de salarii şi de pensii va fi respectat.

Potrivit calculelor economistului Ionuţ Dumitru, dacă acest calendar se menţine, salariile şi pensiile vor atinge, împreună, nivelul de 26% din PIB în 2020, adică cam tot atât cât statul încasează din taxe şi contribuţii sociale. Prin urmare, nu va mai rămâne nimic pentru altceva, iar toate celelalte cheltuieli – investiţii, sănătate - trebuie asigurate din împrumuturi din ce în ce mai mari.

Potrivit Eurostat, bugetul consolidat al României a strâns din taxe şi contribuţii, în 2018, echivalentul a 27,1% din PIB, cel mai mic nivel din UE cu excepţia Irlandei (ea însăşi o excepţie, fiind socotită, mai degrabă, un paradis fiscal, ceea ce România nu este). Media UE de colectare la buget din taxe şi contribuţii este de 40,3% din PIB.

Prin urmare, înainte de a se decide majorări ale cheltuielilor rigide, trebuie să crească colectarea bugatară.

Potrivit lui Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară al BNR, o condiţie de bază pentru ca România să-şi majoreze veniturile bugetare ca pondere în PIB este să crească libertatea economică. Pentru ca libertatea economică să crească, este nevoie să crească integritatea guvernului, să se cla­rifice drepturile de proprietate (un exemplu ar fi drepturile investitorilor minoritari), să se îmbunătăţească eficienţa şi independenţa sistemului judiciar şi să fie puse la punct reglementări în ton cu economia de piaţă care ar avea rolul de a stimula antreprenoriatul.

Bulgaria, care a avut sprijinul Băncii Mondiale, a colectat în 2018 la buget, din taxe şi contribuţii, echivalentul a 29,9% din PIB, potrivit Eurostat. Bulgaria este trasă în sus de o colectare foarte bună la nivel de TVA. La o cotă standard de 20% (19% în România), Bulgaria a încasat în 2018, din TVA, echivalentul a 9,1% din PIB, în vreme ce România a încasat doar 6,5% din PIB. Un raport a Comisiei Europene din septembrie arăta că România are cel mai mare deficit de încasări din TVA dintre statele membre ale UE- 36% - cea ce înseamnă că peste o treime din ce s-ar cuveni statului din taxă se scurge în alte buzunare.

„Dacă s-ar colecta suficient, lăsând taxele cum sunt, ne-am duce cel puţin la nivelul pon­derii veniturilor în PIB pe care-l are Bul­garia. Adică deficitul nostru bugetar, astăzi, ar fi zero, şi am avea şanse să creştem pen­sile cu 40% în 2020“, a spus Croitoru - citat de Mediafax - la seminarul EU-COFILE, or­ganizat miercuri şi joi de BNR, Aso­ciaţia Ro­mână a Băncilor şi Alpha Bank România.