Banca Naţională spune, în ultimul raport privind stabilitatea financiară, că riscurile generate de evoluţiile macroeconomice interne s-au redus, pe fondul creşterii economice şi al unei politici fiscale prudente, dar avansul economiei rămâne fragil, în vreme ce investiţiile, motorul creşterii, au căzut.
„Reluarea creşterii economice este în continuare fragilă, încetinirea avansului economic în ţările partenere ale României putând afecta redresarea economică autohtonă. În plus, investiţiile – factor esenţial în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung – s-au contractat în anul 2013, iar traiectoria a continuat şi în primul semestru al anului 2014.“, arată documentul ciat.
După o scădere de 0,2% în T1/2014 comparativ cu T4/2013, în T2 economia s-a contractat cu 1% faţă de T1, consemnând intrarea României în recesiune tehnică. Economia a crescut în T1 cu 3,5%, iar în semestrul 1/2014 cu 2,6% faţă de perioadele similare ale lui 2013. Dar aici trebuie observat „efectul de bază“ pentru că în prima jumătate din 2013 ritmul de creştere a fost mai scăzut (2,1% în T1 şi 1,4% în T2), în vreme ce creşterea importantă s-a petrecut în a doua parte a anului (4,2% în T3 şi 5,2% în T4), iar aceste creşteri fac ca în a doua parte a lui 2014 să fie greu de închipuit o creştere economică foarte puternică. Reducerea ritmului de creştere s-a petrecut şi pentru că, aşa cum au observat economiştii, fapt consemnat acum şi în raportul BNR, statul şi-a redus semnificativ investiţiile (cheltuielile de capital s-au redus cu 29,5% în primele opt luni ale anului, ceea ce a antrenat o scădere a investiţiilor în economie (publice şi private) de 9% în primele două trimestre ale anului.
„La nivel sectorial, situaţia este divergentă, sectoarele construcţii şi industrie fiind afectate (ponderile investiţiilor nete sectoriale în total investiţii nete la nivelul economiei s-au redus de la 19,5%, respectiv 42% în anul 2012 la 16,6%, respectiv 38,9% în primul semestru din anul 2014), în timp investiţiile efectuate de companiile din agricultură s-au consolidat (6,2% în primul semestru 2014)“, consemnează raportul Băncii Naţionale.
Între vulnerabilităţi se mai află posibila încetinire a ritmului de creştere al ţărilor partenere ale României. În trimestrul al doilea, Germania, principalul partener comercial al României, a avut o scădere economică de 0,2% şi nu poate fi eliminat riscul intrării în recesiune a ţării. Italia a scăzut şi ea cu 0,2%, în vreme ce economia Franţei a stagnat.
Raportul BNR mai spune că administraţia a luat o serie de măsuri pozitive, cum ar fi scutirea de impozit a profitului reinvestit în echipamente, introducerea de noi programe în scopul creşterii accesului la finanţare al IMM şi reducerea contribuţiei la asigurările sociale de către angajator cu 5 puncte procentuale sau îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene, dar adaugă că România continuă să înregistreze una dintre cele mai scăzute rate de absorbţie la nivel UE.
„Creşterea economică bazată pe inovaţie este un obiectiv important pentru România, în linie cu prevederile Strategiei Europa 2020, dar rămâne în bună parte la nivel de deziderat. Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea se menţin reduse (0,5% din PIB în anul 2012), semnificativ sub media UE (2% din PIB în anul 2012)
Ca fapt pozitiv, raportul mai consemnează că stabilitatea financiară a fost susţinută şi de continuarea procesului de consolidare fiscală în sectorul public. De asemenea, structura datoriei publice reflectă un risc de finanţare relativ scăzut, în condiţiile în care datoria publică pe termen mediu şi lung a crescut considerabil (la 94% din total datorie publică în iunie 2014 faţă de 85% în 2012).