Eveniment

Avocaţii spun că cel mai mare PPP, reactoarele de la Cernavodă, are şanse discutabile de realizare

Avocaţii spun că cel mai mare PPP, reactoarele de la Cernavodă, are şanse discutabile de realizare

Autor: Roxana Petrescu

17.05.2011, 23:50 1096

Reactoarele 3 şi 4 ale centraleinucleare de la Cernavodă, cel mai mare obiectiv care ar urma să fieconstruit în parteneriat public-privat (PPP) de pe lista celor 17proiecte prezentate recent de Guvern, are şanse "discutabile" derealizare în forma actuală a Legii PPP, cred uniiavocaţi.

În România nu există în prezentniciun proiect de anvergură care să fie construit după prevederileLegii 178/2010 a parteneriatului public-privat, în contextul încare anul trecut una dintre investiţiile care s-ar fi putut realizaîn această manieră, autostrada Comarnic-Braşov, a eşuatlamentabil.

Unul dintre semnele de întrebarecare se ridică atunci când vine vorba de încadrarea proiectului dela Cernavodă în prevederile Legii PPP este chiar definiţiapartenerului public, în cazul de faţă Nuclearelectrica. Deşi pe 21aprilie a fost publicată o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificareaşi completarea Legii 178/2010, articolele din lege unde estedefinit partenerul public nu au fost modificate, acestea fiind încontinuare autorităţi sau instituţii publice ori organisme de statfără caracter comercial. "Este discutabil dacă Nuclearelectrica seîncadrează în definiţia dată "partenerului public" de Legea PPP,întrucât Nuclearelectrica nu este autoritatea publică sauinstituţie publică, nici organism al statului", explică VladPeligrad, senior associate în cadrul casei de avocatură BadeaClifford Chance. Mai mult, textul legii arată că partenerul publicpoate avea personalitate juridică, dar a fost înfiinţat pentru asatisface nevoi de interes general fără caracter comercial sauindustrial, ceea ce din nou nu este cazul Nuclearelectrica, unuldintre cei mai mari producători de energie din România, care vindepe piaţa liberă circa 30% din tot ce produce.

"Este posibil ca un astfel deproiect să nu poată fi implementat în baza Legii PPP din cauzalimitelor definiţiei «partenerului public». Cu toate acestea, dacăse doreşte realizarea unui parteneriat public privat întreNuclearelectrica şi un investitor privat, în vederea dezvoltăriicelor două reactoare, un astfel de proiect ar putea fi implementatca o concesiune de lucrări în temeiul OUG 34/2006 cu îndeplinireacondiţiilor expres prevăzute de ordonanţă pentru selectareaconcesionarului (partenerului privat)", a mai spusPeligrad.

Pe de altă parte însă, textullegii sugerează indirect că, dacă este vorba de un domeniurelevant, aşa cum este energia, dispoziţiile Legii PPP pot fiaplicate şi pentru concesiunile de lucrări. "Posibilitateacompaniilor de stat care desfăşoară activităţi relevante în anumitedomenii de a avea, în anumite situaţii, calitatea de partenerpublic într-un proiect de parteneriat public-privat rezultăindirect din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010",spune Vlad Cercel, managing associate al Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.Firma Ţuca Zbârcea şi Asociaţii a încasat câteva milioane de euroca şi consilier al statului în cea mai mare tranzacţie PPP de pânăacum, afacerea eşuată Comarnic-Braşov, când statul nu a primitnicio despăgubire pentru retragerea neaşteptată a francezilor de laVinci.

Reprezentanţii celor două case deavocatură nu au precizat până la închiderea ediţiei dacă acordăconsiliere juridică vreunui partener privat implicat alături destatul român în realizarea unor PPP-uri.

Un alt semn de întrebare estefaptul că partenerul public participă cu un aport în natură, or, încadrul companiei de proiect care s-a format pentru construcţiacelor două reactoare, EnergoNuclear, statul deja a venit cu bani,actuala dilemă fiind de unde se pot atrage capitalurile necesarepentru susţinerea participaţiei Nuclearelectrica în aceastăcompanie.

AFACERI DE LA ZERO