Eveniment

AXA: preţul crizei mondiale este explozia datoriei publice în ţările dezvoltate. Doar creşterea economică va stăpâni datoria guvernelor

AXA: preţul crizei mondiale este explozia datoriei publice în ţările dezvoltate. Doar creşterea economică va stăpâni datoria guvernelor

AXA: preţul crizei mondiale este explozia datoriei publice în ţările dezvoltate. Doar creşterea economică va stăpâni datoria guvernelor

Autor: Sorin Pâslaru

05.07.2011, 00:07 855

Reprezentanţii de top ai AXA au prezentat situaţia economieimondiale, a poziţiei companiei fran­ceze şi obiectivele pentru 2011în cadrul unei conferinţe desfă­şurate săptămâna trecută laBor­deaux, în sud-vestul Franţei. Compania a lansat anul acestaoperaţiunile şi pe piaţa din România.

Eric Chaney prevede pentru urmă­toa­rele câteva luni o scăderea co­merţului internaţional, începută în aprilie 2011 (-2,5%),cauzată de cutre­murul din Japonia, după ce cererea din China adeterminat recuperarea scăderii brutale de 30% din perioada2008-2009.

Atunci, criza financiară globală a dus la cea mai marescădere a co­merţului mondial pe timp de pace din ultimulsecol.

Acum, încetinirea şi chiar scăderea fluxurilor internaţionaleeste provocată de întreruperea lanţului global de producţie. Spreexemplu, Chaney a adus în discuţie situaţia companiei japonezeRenesas Electronics, singurul furnizor pentru o serie de cipurifolosite în siste­mele electronice ale automobilelor din toatălumea, care, afectată de cutremur, a oprit livrările.

"Sunt cipuri de 1 euro bucata, dar acesta este risculglobalizării: depen­denţa", a explicat economistul-şef al AXA, careprevede o creştere de "0%" a co­merţului internaţional înurmătoarele luni.


Pentru Statele Unite Chaney pre­ve­de că procesul de "deleveraging"- scă­dere a îndatorării familiilor - va con­tinua, iar consumulpopulaţiei nu îşi va reveni până în 2014. Rata de econo­misire apopulaţiei americane (raportul dintre economisirile făcute anual şiveniturile obţinute) a crescut de la mini­mul istoric de 0,5% în2006 până la 6% în prezent, valoare care nu mai fusese atinsă din1993.

Ca urmare, creşterea economică mon­dială va fi în continuaredeter­mi­nată de cererea chineză, susţine economistul francez.

În Germania sunt veşti bune de la consumul populaţiei pentru căveni­turile populaţiei, de circa 65% din PIB, sunt pe o tendinţă decreştere, iar pro­fiturile companiilor, de circa 25% din PIB, suntîn scădere.

"Pendulul profiturile companiilor - salariile angajaţilor seduce în acest moment spre partea salariilor, ca ur­mare a ultimeloracorduri sindicale. Con­sumul populaţiei a fost veriga slabă după2001, câştigul de productivitate ducând la creştereacompetitivităţii şi a pro­fiturilor, dar pe socoteala salariilor",a explicat Cheney. În Germania, rata de economisire a populaţiei,de circa 10% din venituri, este relativ stabilă de 10 ani.

România, în grupa ţărilor cu capacităţi de producţienefolosite

O ameninţare pentru perioada ur­mătoare în economia mondialăeste rata inflaţiei. Ultima "dezumflare" a preţului petrolului amai îmbunătăţit percepţia asupra inflaţiei pe următorii cinci ani.Pieţele financiare văd o inflaţie mai mare în SUA şi Marea Britaniedecât în zona euro.

Pe termen mediu şi lung, preţul pe­tro­­lului va creşte, dar cudiverse episoa­de vo­latilitate. Pragul de 125 $/baril de acumechivalează cu 100 $/baril în 2007.

Economistul AXA crede că există riscuri structuraleinflaţioniste, şi anu­me supraîncălzirea din economiile emer­gente.La un capăt al scalei celor mai su­pra­încălzite economii, undeca­pa­cităţile de producţie sunt supra­uti­li­za­te, sunt Taiwan,Turcia, India, Malaiezia şi China, iar la celălalt capăt, acolounde PIB-ul este sub potenţial şi capacităţile de producţie suntsubutilizate, sunt Grecia, Rusia, Irlanda şi România.Supra­utilizarea ca­pa­cităţilor de produc­ţie aduce inflaţie, iaraceasta este acum nota dominantă în lume, în timp ce sub­utilizareaîn­seam­nă riscuri de deflaţie, crede economistul francez.

Totuşi, inflaţia din România este de peste 8% pe an, cea maimare din Europa. Cum se explică?

"Economia românească are o imensă rigiditate pe partea deofertă, iar acum este în stagflaţie. Economia produce subcapacitatea sa în Ro­mânia, de aceea am încadrat-o la riscuri dedeflaţie", este de părere Chaney.

O economie este în stagflaţie atunci când inflaţia este ridicatădeşi PIB-ul stagnează sau este în scădere.

"Dacă aveţi inflaţie de 8% chiar cu scăderea salariilor, atunciaveţi o problemă. Banca centrală ce spune? O explicaţie estecreşterea TVA, dar efectul după un an de zile ar trebui să sedisperseze. Totuşi, cred că sunt alte preţuri, ale unor active,care au scăzut, cum sunt imobiliarele. Economia este pe drumul celbun, dar mai este nevoie de ajustări. Este nevoie de atragerea deinvestiţii, iar pentru asta trebuie să demonstraţi că se aplicălegile", a mai spus Chaney.

Economistul francez a susţinut că nu este momentul ca bancacentrală să reducă dobânda în România. "Să nu faceţi ce-au făcutturcii", a spus el. Turcia se confruntă cu o supraîncălzire aeconomiei şi banca centrală este criticată că nu a majoratsuficient dobânda.

"Stăpânirea" datoriei publice, numai prin creştereaPIB

Cheney mai spune că autorităţile chineze iau foarte în seriosame­ninţările inflaţioniste, ceea ce se va vedea în politicile decurs, de creditare, de do­bândă şi de impulsionare ainvestiţiilor.

Cum să reduci datoriile? Prin creştere economică.Economistul-şef al AXA afirmă că singura cale de "a stăpâni"datoriile publice este creşterea economică.

"La o creştere a PIB-ului nominală de 7% pe an, formată din 3,3%inflaţie şi 3,6% creştere reală a PIB, timp de 10 ani, datoriapublică raportată la PIB se înjumătăţeşte." Acestea au fost datelevalabile pentru evoluţia economiei americane după cel de-al DoileaRăzboi Mondial. Un scenariu plauzibil pentru revenirea de dupăMarea Criză din 2009 ar lua în calcul o inflaţie de 4,0% şi ocreştere medie anuală reală a PIB de 2,9% timp de 10 ani.

AFACERI DE LA ZERO