♦ „În România, UE investeşte 766 de milioane euro pentru a promova învăţarea pe termen lung, perfecţionarea şi recalificarea pentru toate categoriile de vârstă” ♦ La conferinţa ZF HR Trends 2025 vor veni mai mult de 30 speakeri din industrii variate şi din instituţii locale şi europene, care vor dezbate cele mai fierbinţi subiecte de pe masa departamentelor de HR în 2025.
Ziarul Financiar organizează conferinţa azi conferinţa ZF HR Trends, la Hotel Marriott din Bucureşti, un eveniment de referinţă pentru profesioniştii din domeniul resurselor umane, care vor explora provocările şi soluţiile pentru piaţa muncii din România.
Invitatul special al acestei ediţii a conferinţei este Alina Ujupan, şefa de cabinet a Roxanei Mînzatu, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.
Şeful de cabinet este un strateg care asigură că viziunea politică a vicepreşedintelui executiv se transformă în acţiuni concrete şi coerente la nivel european. Importanţa acestui rol creşte şi mai mult atunci când vicepreşedinta are în responsabilitate domenii-cheie, cum ar fi educaţia, munca şi drepturile sociale ale cetăţenilor UE. De altfel, funcţia de şef de cabinet al vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene poate fi comparată, într-o oarecare măsură, cu cea de şef de cabinet al unui ministru din Guvernul României.
Alina Ujupan, şefa cabinetului Roxanei Mînzatu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru ZF, pe care îl puteţi citi în integralitate mai jos:
1. Care sunt principalele direcţii strategice pe care Comisia Europeană le va urma pe piaţa muncii în următorul mandat de cinci ani?
Vrem să continuăm să consolidăm Europa socială şi să îmbunătăţim viaţa de zi cu zi a europenilor, acasă şi la locul de muncă. Vrem ca Europa să rămână competitivă iar acest lucru nu este posibil fără a investi în oameni. De aceea am lansat recent Uniunea competenţelor, o strategie ambiţioasă şi complexă al cărei scop este să ofere europenilor de toate vârstele posibilitatea de a dobândi calificările necesare pentru a face faţă cerinţelor actuale ale pieţei de muncă. Pentru a ţine pasul cu tehnologia. Iniţiativa are patru obiective clare: o educaţie solidă, o mai bună perfecţionare şi recalificare, simplificarea mobilităţii competenţelor în interiorul Uniunii şi atragerea de talente în Europa.
Nu ne vom opri aici. Comisia va prezenta iniţiative pentru îmbunătăţirea drepturilor sociale şi pentru promovarea muncii de calitate. Dorim să propunem norme, de exemplu, pentru gestionarea algoritmică sau munca la distanţă şi dreptul la deconectare. În plus, colaborăm cu partenerii sociali - sindicate şi angajatori - pentru a prezenta o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate.
2. Va sprijini UE recalificarea şi perfecţionarea angajaţilor pentru adaptarea la noile cerinţe ale pieţei? Dacă da, prin ce măsuri?
Perfecţionarea şi recalificarea forţei de muncă în UE este prioritară pentru noi. Dezvoltarea de noi competenţe ar trebui să fie un process continuu, esenţial pentru economiile noastre în evoluţie. Astfel oamenii vor fi echipaţi corespunzător pentru a reuşi pe piaţa muncii iar intreprinderile vor găsi mai uşor lucrătorii de care au nevoie.
Uniunea competenţelor include acţiuni la mai multe niveluri şi pentru mai multe tipuri de educaţie şi formare, vizând diferite grupuri de cursanţi şi diverse tipuri de competenţe. Vom asigura astfel accesul pe piaţa muncii a cât mai multor persoane. De exemplu, vom dezvolta un proiect pilot de garantare a competenţelor. Acesta va oferi lucrătorilor implicaţi în procese de restructurare sau aflaţi în pericol de şomaj posibilitatea de a se recalifica într-o altă întreprindere sau sector.
În România, UE investeşte 766 de milioane EUR din Fondul Social European Plus pentru a promova învăţarea pe termen lung, inclusiv oportunităţi de perfecţionare şi recalificare pentru toate categoriile de vârstă. Mai multe proiecte FSEĂ sunt deja în derulare, cum ar fi Keep Up care oferă oportunităţi de perfecţionare profesională pentru angajaţi; Digital Skills for the Labour Market, care vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale, şi Basic package for people without/with low level of education, care ajută persoanele cu nivel scăzut de educaţie să dobândească competenţe de bază de limba română, matematică şi competenţe digitale.
3. Cum intenţionează UE să sprijine statele membre în combaterea şomajului în rândul tinerilor şi în reducerea ratei NEET?
Deşi s-au înregistrat progrese privind scăderea şomajului în rândul tinerilor, cifrele rămân de peste două ori mai mari decât cele raportate pentru şomaj în general. Ţări precum România se confruntă încă cu provocări mari. Atenţie sporită trebuie să acordăm tinerilor care nu au un loc de muncă şi nici nu urmează studii sau cursuri de formare - aşa-numiţii NEETs.
Garanţia pentru tineret rămâne principalul nostru instrument de abordare a acestor probleme. De la lansarea sa în 2013, aproximativ 50 de milioane de tineri au beneficiat de acces la locuri de muncă, educaţie, ucenicie sau stagii.
În plus faţă de Garanţia pentru tineret, Fondul social european Plus joacă un rol important în consolidarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, în special în ţările cu rate NEET peste medie. Statele membre aflate în această situaţie sunt obligate să investească cel puţin 12,5% din resursele FSEĂ în acţiuni de sprijinire a tinerilor.
De asemenea, am introdus iniţiativa ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve), care oferă tinerilor defavorizaţi oportunităţi de a dobândi experienţă profesională în străinătate, beneficiind în acelaşi timp de asistenţă individuală şi formare profesională în ţara de origine. Aceste iniţiative fac posibil ca toţi tinerii europeni să beneficieze de sprijinul necesar pentru a-şi găsi un loc de muncă şi a se putea întreţine.
4. România se confruntă cu un exod constant al lucrătorilor calificaţi către Europa de Vest. Are Comisia Europeană în vedere măsuri pentru a ajuta statele membre, cum ar fi România, să combată acest fenomen?
Exodul creierelor, al talentelor este în mod clar o provocare pentru România, deoarece lucrătorii calificaţi continuă să caute oportunităţi în străinătate. Deşi fiecare are dreptul să aleagă unde vrea să muncească şi să trăiască, trebuie să ne asigurăm că au şansa de a găsi oportunităţi bune şi acasă. Aceasta înseamnă că trebuie să combinăm mobilitatea echitabilă a forţei de muncă cu „libertatea de a rămâne” pentru persoanele din întreaga Uniune. Concret, aceasta înseamnă - de exemplu - asigurarea accesului continuu la servicii chiar şi în regiunile îndepărtate sau periferice.
Desigur, UE depune eforturi pentru a face piaţa muncii mai atractivă în România. Prin Fondul social european Plus, UE investeşte 1,7 miliarde EUR pentru a stimula ocuparea forţei de muncă. 153 de milioane EUR sunt folosiţi numai pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă dar şi angajatorilor, prin modernizarea Serviciului public de ocupare a forţei de muncă din România.
Sprijinim în mod activ regiunile afectate prin finanţări specifice din FSEĂ şi Fondul european de dezvoltare regională şi prin iniţiative precum Mecanismul de stimulare a talentelor. Acest mecanism este conceput pentru a ajuta regiunile care se confruntă cu provocări demografice, inclusiv regiunea Nord-Vest din România, prin planuri de acţiune adaptate, cu îndrumare de specialitate din partea OCDE. Scopul este de a se crea condiţiile potrivite pentru a atrage şi a păstra lucrătorii calificaţi, menţinând în acelaşi timp o mobilitate echitabilă a forţei de muncă în întreaga UE.
Prin intermediul acestui mecanism, ne străduim să transformăm regiunile UE în locuri în care tinerii pot şi vor să-şi construiască un viitor. Iniţiativa oferă asistenţă tehnică pentru a ajuta regiunile să utilizeze eficient fondurile de coeziune pentru a atrage noi activităţi economice, a reduce decalajul digital, a extinde oportunităţile educaţionale şi a îmbunătăţi infrastructura şi serviciile.
5. Ce strategii europene există pentru a proteja locurile de muncă din industria auto românească?
Trendurile din sectorul industriei auto sunt îngrijorătoare, multe locuri de muncă fiind în pericol. Colaborăm cu statele membre, inclusiv cu România, pentru a sprijini lucrătorii afectaţi de aceste schimbări.
Am lansat un dialog strategic privind viitorul industriei auto, care a reunit principalele părţi interesate, inclusiv lideri din industrie, parteneri sociali şi responsabili politici. În urma unor consultări ample, pe 5 martie am prezentat un plan de acţiune pentru abordarea celor mai urgente probleme ale industriei, inclusiv deficitul de competenţe, redundanţa unor locuri de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă. Un element-cheie este Observatorul european al tranziţiei echitabile, care va contribui la urmărirea schimbărilor în ocuparea forţei de muncă şi a deficitelor de competenţe, asigurând sprijin pentru lucrătorii aflaţi în pericol.
Pentru a oferi asistenţă directă lucrătorilor afectaţi, analizăm modalităţi de extindere a sprijinului acordat prin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizaţi(FEG), pentru a sprijini şi lucrătorii ameninţaţi de concedieri imediate. Fondurile FEG sprijină formarea profesională, asistenţă în căutarea unui loc de muncă şi dezvoltarea competenţelor în domeniul digital şi lingvistic.
De asemenea există finanţare din Fondul social european Plus pentru sectorul auto, în sprijinul lucrătorilor care doresc să dobândească noi competenţe şi să caute noi oportunităţi de angajare. Ca parte a Pactului pentru competenţe, consolidăm, de asemenea, iniţiativele de îmbunătăţire a competenţelor pentru a ajuta lucrătorii să facă tranziţia către noi oportunităţi în acelaşi sector şi nu numai.
