Banca Mondială aruncă cu apă rece peste mintea înfierbântată a guvernului PSD/ALDE: Previziunea de creştere economică a României pentru 2019 a fost redusă de la 4,5% la 3,5%

Potrivit raportului „Global Eco­nomic Prospects - Dar­kening Skies“, care ana­li­zează econo­miile ţărilor emergente, Ro­mânia nu va atinge creşterea eco­nomică pe care ra­portul ante­rior din iunie 2010 o anticipa, de 5,1% pentru 2018 şi de 4,1% pentru 2019. Raportul publicat marţi seară taie prin urmare câte un punct din ambele previziuni. În schimb, pentru Polonia pre­viziunile au urcat cu 0,8% în 2018, până la 5%, şi cu  0,3% în 2019, până la 4%. În cazul Un­gariei previ­zi­unile de creştere au urcat cu 0,5% în 2018, până la 4,1%, iar pentru 2019 au stagnat la 3,2%.

România nu mai este, prin ur­mare, „ti­grul“ Es­tului, Polonia şi Un­garia având pentru anul ce tocmai a trecut anticipări de creştere peste cele ale Ro­mâniei.

Nu mai există de ieri nicio instituţie importantă care să vadă pentru acest an o creştere de peste 4% a PIB-ului Ro­mâniei, realitate ce s-ar dovedi  foarte nefericită pentru guvern care, după cum a anunţat mi­nistrul finan­ţelor Eugen Teo­dorovici, inten­ţionează să-şi con­struiască bugetul pe 2019 pe o creştere economică de 5,5%, după ce în 2018 a mizat pe un avans al PIB de 4,5%.

PIB-ul nominal pentru 2019 a fost anunţat la 217 miliarde de euro, dar la această creştere anunţată de 5,5%. Or, o creştere de doar 3,5%, cum antici­pează BM, însemna 4,1 miliarde de euro mai puţin la PIB. Cum statul cap­tează la venituri doar 30% din PIB, ar rezulta de aici un gol bugetar de 1,2 miliarde de euro, adică aproape 6 mi­liarde de lei. Guvernul a dat eco­nomia peste cap impunând noi taxe com­paniilor pentru  10 mi­liarde de lei.

Au trecut deja 10 zile din ianuarie, iar gu­vernul nu a anunţat nici acum un proiect de buget pentru 2019, pentru simplul fapt că nu se închide pe un deficit de sub 3% din PIB, maximul permis.

Or, în aceste condiţii, gu­vernul a anunţat la finalul anului trecut, spre stupoarea mediului de afaceri, majorări de taxe sub pretextul că sunt sectoare care îşi as­cund profitul. Finanţele nu recunosc nici în ruptul capului că sunt la înghesuială, iar to­nul împotriva băncilor „lacome“ şi a multi­naţionalelor care-şi „expatriază“ pro­fitul, lăsându-i pe români săraci, creşte zilnic în intensitate.

Dacă pentru 2018 şi 2019 Banca Mon­dială şi-a redus prognoza de creştere cu un punct, pentru 2019 creşterea anticipată este de doar 2,9%. Potrivit raportului „Global Economic Prospects - Darkening Skies“, creşterea economică din Europa şi Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând redu­cerea activităţii de pe piaţa din Turcia, din a doua jumătate a anului.

„Excluzând Turcia, creşterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit în ţările din vestul regiunii, precum Bulgaria şi România. Dar acest lucru a fost compensat de o accelerare în partea de est a regiunii (Asia Centrală - n.red.) care a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului“, potrivit raportului BM.

Sursa citată mai arată că România este una dintre cele trei ţări din regiune care, alături de Ucraina şi Turcia, şi-au majorat anul trecut dobânda de politică monetară.

Ca urmare a creşterii neaşteptate a inflaţiei, rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României a crescut din mai 2018 la 2,5%, faţă de 2,25% anterior. Marţi BNR a decis să păstreze rata la 2,5%. Guvernul a impus băncilor o taxă pe active care variază în funcţie de nivelul ROBOR, nivel influenţat şi el de dobânda de politică monetară care este decisă şi în funcţie de nivelul inflaţiei.

Raportul BM mai comentează că în Europa Centrală înăsprirea condiţiilor de pe piaţa muncii au împins inflaţia în intervalul de ţintă, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor.

„O excepţie este România, unde cererea internă robustă a împins inflaţia peste limita superioară a intervalului de va­riaţie (2,5%, plus minus 1pp – n.red.), deter­minând înăs­prirea politicii mo­netare“, remarcă autorii raportului citat.

Creşterea economiilor din Europa Centrală s-a redus în 2018, iar încetinirea creşterii exporturilor şi lipsa forţei de muncă au contribuit la scăderea ritmului de creştere pentru economiile din Bulgaria, Croaţia şi România.

În schimb, în ciuda deficitului de forţă de muncă, creşterea economică în Polonia a accelerat uşor, graţie con­sumului şi investiţiilor puternice, potrivit raportului citat.