Şocul global asupra preţurilor la alimente şi combustibili legate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina va dura cel puţin până la sfârşitul anului 2024 şi va creşte riscul de stagflaţie, arată Banca Mondială în cel mai recent raport privind perspectivele pieţei produselor de bază.
În prima sa analiză cuprinzătoare a impactului războiului asupra pieţelor de mărfuri, Banca Mondială susţine că lumea se confruntă cu cel mai mare şoc al preţurilor la mărfuri din anii 1970 încoace, notează Reuters.
Acesta este agravat de restricţiile în comerţul cu alimente, combustibil şi îngrăşăminte care exacerbează presiunile inflaţioniste deja ridicate din întreaga lume.
„Factorii de decizie politică ar trebui să profite de orice oportunitate pentru a spori creşterea economică la nivel naţional şi să evite acţiunile care aduc prejudicii economiei mondiale", a declarat Indermit Gill, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru creştere echitabilă, finanţe şi instituţii.
Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale şi de îngrăşăminte din lume şi al doilea exportator de ţiţei. Împreună cu Ucraina, aceasta reprezintă aproape o treime din exporturile mondiale de grâu, 19% din exporturile de porumb şi 80% din exporturile de ulei de floarea-soarelui.
Producţia şi exporturile acestor produse şi ale altora de bază au fost întrerupte de la invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie.
Ca urmare, Banca Mondială se aşteaptă ca preţurile la energie să crească cu peste 50% în 2022, înainte de a se relaxa în 2023 şi 2024, în timp ce preţurile non-energetice, inclusiv cele din agricultură şi metale, sunt estimate să crească cu aproape 20% în 2022, înainte de a se tempera.
Banca a precizat că preţurile materiilor prime se vor reduce doar uşor şi vor rămâne mult peste cea mai recentă medie pe cinci ani pe termen mediu.
„În cazul unui război prelungit sau al unor sancţiuni suplimentare (occidentale) împotriva Rusiei, preţurile ar putea fi chiar mai mari decât se preconizează în prezent", a precizat banca.
