Banca centrală a redus din nou prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%, după ce la jumătatea anului rata anuală a inflaţiei a coborât la un minim de 0,66%, sub limita inferioară a intervalului de variaţie al ţintei stabilite.
Scăderea inflaţiei este pusă pe seama unor factori conjuncturali, printre care aprecierea nominală a leului, în contextul intrărilor de capital - o parte dintre acestea provenind, probabil, din Ucraina. „Sunt capitaluri migratoare care au plecat şi din Ucraina. Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit suficientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea. Uneori trebuie să ai necazuri la graniţă ca să te «pomeneşti» cu fluxuri de capital. Suntem obligaţi să luăm decizii luând în calcul şi presiunile mediului extern“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Intrările de capital au început în februarie - martie şi au fost consistente până spre luna iulie, potrivit lui Isărescu.
Scăderea inflaţiei are la bază şi alţi factori, cum ar fi dinamica preţurilor volatile ale produselor alimentare şi impactul preţurilor de import, deficitul de cerere agregată şi reducerea anticipaţiilor inflaţioniste, suprapusă efectelor persistente ale deficitului de cerere agregată şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, potrivit BNR. Rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a fost de 1,5% în iunie faţă de 1,8% în luna anterioară. Acest indicator permite evaluarea procesului de convergenţă cu UE, iar cu nivelul actual România se încadrează în acest criteriu de convergenţă nominală.
BNR a redus şi prognoza de inflaţie pentru 2015 de la 3,3% la 3%.
