În timp ce consumul continuă să scadă, creditele în lei cudobânzi legate de indicele de referinţă ROBOR sunt pe punctul de ase scumpi din nou, odată ce ratele la trei şi şase luni folositeatât pentru credite de consum, cât şi pentru ipotecare, au urcat la7-7,5% pe an.
După câteva tentative timide în lunile aprilie - mai, băncile aurenunţat la promoţiile de dobândă care încercau să facă tentantăcreditarea în lei cu dobânzi de sub 10% pe an.
Pesimismul generat de reducerea salariilor cu 25% în sectorulbugetar şi de majorarea TVA la 24% îi face pe bancheri să segândească acum doar la salvarea creditelor în sold prinrescadenţări, abandonând aproape orice acţiune comercială prin caresă mai stimuleze cererea de bani.
Nici măcar programul de credite ipotecare "Prima casă" nu maistârneşte vreo urmă de entuziasm.
"Amderulat în primăvară mai multe campanii de promovare prin mediapentru creditele ipotecare şi pentru small busines banking(finanţări pentru firmele mici şi persoane fizice autorizate, n.red.), însă cererea a fost foarte slabă. Pe corporate apar din cândîn când tranzacţii mari, care pot ridica bilanţul, pe crediteipotecare există o oarecare activitate, mult mai slabă totuşi decâtînainte de criză, însă în rest totul se rezumă la prelungireafacilităţilor existente", spune Mihai Bogza, şeful Bancpost, unadintre băncile de top zece, controlată de grupul financiar elen EFGEurobank.
De cealaltă parte a pieţei persistă percepţia că bancherii nufac suficiente eforturi pentru reducerea costului creditelor astfelîncât să poată fi contractate împrumuturi noi în condiţiileprelungirii recesiunii.
"În momentul de faţă, vrem sau nu să recunoaştem, principalaproblemă este blocajul creditării la nivelul persoanelor fizice,blocaj pe care eu îl văd în cea mai mare parte artificial (facereferire la dobânzile mari - n. red.). Din păcate, în domeniulbancar deciziile strategice nu se mai iau în Bucureşti. Cred cămanagementul local al băncilor nu este capabil cu adevărat să-şiexpună părerile către decidenţii de la Viena sau Paris, astfel cătotul este blocat", susţine Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.
Pe de altă parte, ministrul finanţelor Sebastian Vlă descu seplânge că firmele româneşti nu vin să solicite nici acces laschemele de ajutor de stat, nici garanţii oferite de stat pentrucredite bancare, în principal prin Eximbank, visând în schimb lareduceri de impozite.
"Nu îmi este clar de ce, dar românii nu vin la facilităţile deajutor de stat, aşa că vin străinii, cum au fost recent americaniide la Lufkin. Am alocat câteva miliarde de euro pentru garanţii decredite date prin Eximbank, dar lucrurile merg foarte greu. Îngeneral, văd o atitudine îngrijorătorare de resemnare laantreprenorii români şi o pendulare între cereri de reducere ataxelor şi aşteptări ca statul să susţină cu bani de la bugetdiverse companii. Numai că statul nu-şi poate asuma nici creştereadeficitului bugetar dincolo de orice limită, nici riscul menţineriiîn viaţă a tuturor companiilor", spune Vlădescu.
Dobânzile la credite chiar cresc în loc săscadă
Percepţiile de pe piaţă privind interesul scăzut al bancherilorpentru stimularea cererii de credite nu vin din senin. Pe de oparte, mai multe bănci susţin de luni de zile că au bani de datcredite, dar nu au clienţi. În primăvară, unii jucători maicurajoşi au lansat dobânzi promoţionale atât la creditele deconsum, cât şi la ipotecare.
Acum au îngheţat sau dobânzile au urcat chiar şi lapromoţii.
Dacă în martie BRD, a doua mare bancă de pe piaţă, reuşea săatragă atenţia trecătorilor cu afişele din vitrine care anunţauoferta de credit de nevoi personale în lei cu dobândă nominală fixăde 7% pe an, acum promoţia s-a încheiat, iar preţul este de 8% pean pentru finanţările pe cel mult patru ani şi ajunge la 12% pentrucele pe perioade de la 85 la 120 de luni (10 ani).
UniCredit Consumer Financing, motorul de vânzări de credite deretail al UniCredit Ţiriac Bank, a majorat cu aproape un punctdobânda la creditul de consum în lei standard, până la 20,9% pe an,respectiv până la 22,4% la creditul expres. Nici chiar creditele îneuro nu sunt ferite de scumpiri, mai ales că rata de referinţăEURIBOR la şase luni a urcat la peste 1%. De pildă, turcii de la GEGaranti Bank au majorat dobânda la creditele de nevoi personalefără garanţii acordate în euro de la 9,09% la 11,1% pe an, princreş terea marjei aplicate peste indicele de referinţă stabilit la0,96%.
"Discuţia despre relansarea creditării a devenit o marotă. Aşacum arată şi datele statistice, creditarea nu s-a oprit, ba chiarîn primul semestru avem probabil o creştere de circa 5%, în timp ceeconomia a fost tot în scădere. Sigur că nu putem compara cucreşterile de 40% din trecut, sigur că nu este volumul necesar definanţare, însă această discuţie nu poate fi limitată la nivelulpoliticii băncilor", comentează Răsvan Radu, preşedintele executival UniCredit Ţiriac Bank.
El spune că atât timp cât aşteptările inflaţioniste sunt încreştere, este evident că dobânzile la lei vor urca, chiar dacădobânda-cheie a BNR a rămas la 6,25%/an.
Explicaţia bancherilor: lipseşte încredereaconsumatorilor
Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, afirmă că existăposibilitatea unor noi reduceri de dobânzi atât la lei, cât şi laeuro pentru a ajuta clienţii existenţi, însă indiferent ce dobânziar fi, încrederea va juca în continuare un rol important înrelansarea consumului. "Practic, încrederea consumatorilor estefoarte importantă. Iar românii sunt printre cei mai pesimişti.Chiar şi la nivelul zonei euro, unde consumatorii sunt maiavansaţi, mai optimişti, masa creditului a stagnat sau chiar ascăzut, deşi dobânda a ajuns la minime istorice. Sentimentulinfluenţează cererea de credite. Miracole peste noapte nu poţi săai."
Anghel susţine că sistemul bancar singur nu poate ajutaeconomia, fiind necesară conjugarea mai multor forţe şi realizareaunei strategii pe termen mai lung.
"Consumul direct nu prea poţi să-l stimulezi. Mai degrabă se facinvestiţii în economie, se creează locuri de muncă şi, astfel, seredă încrederea. Dacă ar exista proiecte de infrastructură de pesteun miliard de euro, nu cred că ar fi probleme de finanţare." Şitotuşi proiectul autostrăzii Bucureşti - Braşov a eşuat tocmai pemotivul lipsei finanţării.
Pe lângă proiectele de infrastructură, alte sectoare în care armai putea fi realizate investiţii sunt energia, agricultura şiabsorbţia fondurilor europene.
Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine cărelansarea creditării depinde strict de revenirea încrederii atâtdin partea clienţilor, cât şi a băncilor, astfel că ambele părţiaşteaptă acum semnale încurajatoare de la economie şi de laautorităţi. Numai că economia nu prea are de unde să dea astfel desemnale cu excepţia exporturilor care au o creştere solidă, iarautorităţile se dovedesc incapabile să mai dea vreo încurajare.
"Politica fiscală incoerentă şi imprevizibilă de până acum acondus la deteriorarea drastică a încrederii populaţiei şi acompaniilor în capacitatea executivului de a relansa economia şi lacreşterea incertitudinii în ceea ce priveşte politica fiscală.Consider că revenirea economică nu se va mai realiza pe seamacreditării, ca în anii anteriori, ci se va baza pe creştereaexporturilor şi pe semnale coerente din partea autorităţilorreferitoare la finalizarea procesului de restructurare a aparatuluibugetar", spune Hăncilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
