Fermierii spun că e dificil accesul la capital în România şi vor credite pe termen lung, de 20 până la 40 de ani, pentru achiziţia de terenuri, considerând că aceasta este perioada necesară pentru amortizarea costurilor. De cealaltă parte, băncile şi fondurile de investiţii susţin că ar dori să crească finanţarea în agricultură şi chiar există potenţial de dublare al expunerii bancare, dar sectorul se confruntă cu o lipsă de predictabilitate şi percepţia că în agricultură este mereu „un an atipic”. Totuşi, unele bănci au extins perioada de creditare pentru terenuri agricole de la 7 la 15 ani, iar altele vor ca fermierii să vadă împrumuturile mai degrabă ca un impuls pentru creştere, nu ca sursa principală de investiţii.
„Accesul la creditare este unul foarte greu în România, chiar dacă în ultimii ani acesta s-a îmbunătăţit. Dar, per ansamblu, rămâne un proces greoi, caracterizat de un acces dificil, mai ales la bani ieftini şi rezonabili pentru fermierii din România şi, pe termen lung, pentru investiţii“, a spus Alina Creţu, director executiv al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România.
Ea a subliniat că multe dintre fermele din România se confruntă astăzi cu probleme grave de solvabilitate şi profitabilitate, în principal din cauza lipsei accesului la creditarea pe termen lung. În plus, dacă anul trecut privea cu mai mult optimism anul agricol 2023-2024, având în vedere că se anunţau bani mulţi şi existau multe posibilităţi de finanţare, lucrurile nu au avansat aşa cum şi-au dorit.
