Eveniment

Băncile au găsit cui să dea sute de milioane de lei la dobânzi de 13%: autorităţilor locale

Băncile au găsit cui să dea sute de milioane de lei la dobânzi de 13%: autorităţilor locale

Băncile au găsit cui să dea sute de milioane de lei la dobânzi de 13%: autorităţilor locale

16.08.2010, 23:59 112

Primăriile şi consiliile judeţene au luat anul trecut şi înperioada ianuarie-martie 2010 credite de peste 1,4 mld. lei (circa360 mil. euro), patru primării de sector împrumutând doar înianuarie echivalentul a 200 mil. euro, arată datele publicate pee-licitaţie.ro.

De exemplu, Primăria sectorului 1 a împrumutat în ianuarie 298mil. lei (circa 70 mil. euro) de la BCR, acesta fiind cel mai marecredit acordat de la începutul lui 2009 încoace. Împrumutulreprezintă un sfert din bugetul de circa 1,2 mld. lei de anultrecut. Sectoarele 3, 4 şi 6 au luat în aceeaşi lună de la BCRcredite cu valori cuprinse între 116 şi 279 mil. lei. Majoritateafinanţărilor sunt credite de investiţii, potrivit datelor de pee-licitaţie.ro, dar oficialii primăriilor de sector nu au dorit săcomenteze telefonic situaţia. Dobânzile la aceste credite sunt îngeneral Robor (indicator interbancar) plus o marjă între 3% şi5,5%, ceea ce înseamnă dobânzi finale de 10%-13%.

Analiştii spun că finanţările acordate autorităţilor locale potreprezenta o alternativă pentru bănci într-o perioadă în carecreditul privat este aproape blocat, dar o alternativă pe termenscurt. "Creditarea autorităţilor locale este o soluţie pentrubănci, dar nu una pe termen lung pentru că încep să apară şi aiciprobleme cu rambursarea în contextul în care veniturile sunt înscădere", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

În plus, primăriile nu pot împrumuta orice sumă doresc, fiindnevoite să se încadreze într-un plafon maxim aprobat de MinisterulFinanţelor pentru a limita deficitul bugetar. De obicei, banii dinliniile de finanţare de la bănci sunt traşi de primării în decursulmai multor ani tocmai pentru a se încadra în acest plafon. Astfel,deşi liniile de finanţare pentru care s-au semnat contracte înprimele două luni din 2010 ajung la sute de milioane de lei întotal, banii efectiv traşi în ianuarie şi februarie însumează 24,8milioane de lei (6 mil. euro), potrivit datelor de la Finanţe.

Şi Vasile Sava, vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor dinRomânia, admite că în aceste momente de criză este periculos pentruautorităţi să se împrumute. "Municipalităţile se pot împrumuta,poţi face ceva cu banii aceştia, dar, în contextul actual, estepericulos să iei o decizie de a îndatora comunitatea. Însă nuîntotdeauna ai ce face şi, pentru binele oraşului, trebuie să mergimai departe", afirmă Sava.

Peste 80 de contracte de finanţare au fost încheiate de bănci cuprimării şi consilii judeţene anul trecut şi în primul trimestrudin 2010, cu toate că în prima parte a lui 2009 dobânzile pentruastfel de credite ajungeau până la 12% pe an la euro şi 21% pe anla lei.

Autorităţile locale au plătit în 2009 dobânzi în cuantum de 908milioane de lei, arată datele Ministerului de Finanţe. DoarPrimăria sectorului 1 a plătit dobânzi de 25,5 milioane de lei încontul creditelor contractate, în timp ce sectorul 3 a avutcheltuieli cu dobânzile de peste 29 de milioane de lei, potrivitbugetelor aprobate de consiliile locale.

De exemplu, un credit de peste 10 milioane de euro acordat deBCR unei primării în martie 2009 avea o dobândă variabilă compusădin indicatorul ROBOR la şase luni plus o marjă de 5,5%, costulîmprumutului ajungând astfel la aproape 21% pe an.

Dobânda a coborât acum până la 12%-13% pe an în contextulieftinirii finanţării pe piaţa interbancară.

În condiţiile în care titlurile de stat erau vândute laînceputul anului trecut la un randament în jurul a 10% pe an,rezultă că autorităţile locale au costuri de finanţare duble,situaţia fiind perfect normală, spun analiştii, deoarece şiriscurile sunt semnificativ mai mari.

"Teoretic, dobânzile trebuie să fie cu câteva procente mai maridecât cele pentru credite acordate statului, pentru că riscul estemai mare. Dacă au dat statului bani cu 8-9% pe an, este normal săîmprumute primăriile la dobânzi de două cifre", apreciazăCabat.

Primăriile au de plătit însă alte câteva milioane de euro doarîn contul comisioanelor de administrare a creditelor contractate debănci. De exemplu, un credit de 9,9 milioane de euro acordat de BRDSogelease Primăriei Timişoara pentru o perioadă de şase ani are uncomision de administrare cu o valoare totală de 373.000 de euro,potrivit datelor de la Finanţe.

Cu toate acestea, cel puţin două oraşe importante intenţioneazăsă ia anul acesta credite de valori mari. Primăria Generală aMunicipiului Bucureştiul ar vrea să împrumute 60 de milioane deeuro, deşi are în bănci 100 de milioane de euro deja împrumutate dela BERD şi rămase din vremea primarului Adriean Videanu. DeficitulBucureştiului a ajuns la 200 de milioane de lei la mijlocul anuluişi va atinge 500 de milioane de lei (120 mil. euro) la finele lui2010, potrivit declaraţiilor primarului general Sorin Oprescu.

Veniturile Bucureştiului au scăzut în 2009 faţă de 2008 cuaproape un miliard de lei, de la 4,89 miliarde de lei la 3,9miliarde de lei. Bugetul primăriei prevede, în 2010, venituri de4,4 miliarde de lei, dar edilul-şef admite că ele nu vor firealizate. Gradul de îndatorare a Capitalei (credite contractatesau garantate) este de 17%.

De asemenea, primarul Iaşiului, Gheorghe Nechita, intenţioneazăsă ia în 2010 un credit de 50 de milioane de euro - a început dejadiscuţiile cu banca Dexia - ceea ce ar duce datoriile oraşului sprelimita admisă de lege. Nechita spune că, dacă va reuşi să seîmprumute, gradul de îndatorare al Iaşiului, în 2010, va ajunge la29% din venituri, faţă de limita de 30% admisă de legea finanţelorpublice locale.

Edilul afirmă că are nevoie de aceşti bani pentru cofinanţareaproiectelor de investiţii, în condiţiile în care veniturileoraşului au scăzut cu aproape 30% anul trecut, iar o revenire nueste de aşteptat.

Datoriile Iaşiului, contractate şi garantate, sunt de peste 40de milioane de euro, însă perioada de rambursare este destul deelastică - între 37 şi 150 de luni. Veniturile Iaşiului în 2010sunt prognozate la 633 de milioane de lei, faţă de venituri deaproape 900 de milioane de lei realizate în 2009.

AFACERI DE LA ZERO