Şefii celor nouă bănci străine care şi-au luat angajamentul înprimăvara trecută de a menţine expunerile pe piaţa românească sevor întâlni pe 22 iulie la Bruxelles cu reprezentanţii BNR şi aiFondului Monetar Internaţional pentru evaluarea semestrială aacordului. Întâlnirea se anunţă calmă, în condiţiile în care, celpuţin până acum, grupurile străine şi-au respectat angajamentul şinimeni nu a cerut permisiunea de a reduce consistent expunerea.
"Sunt în continuare foarte aproape de reperul agreat. Niciunadin băncile străine, mie personal, nu mi-a cerut permisiunea pentruo reducere a expunerii", spune Nicolae Cinteză, şeful DirecţieiSupraveghere din BNR, care monitorizează activităţile şibilanţurile tuturor băncilor din sistem.
Miza este deocamdată finanţarea deficitului bugetar, băncileplasându-şi majoritatea lichidităţilor în titluri de stat, încondiţiile în care cererea de credite din partea sectorului privatrămâne foarte slabă.
Pe de altă parte, nici bancherii nu mai sunt la fel de darnicica în anii trecuţi, cerând acum garanţii şi dobânzi mai mari, pemăsura riscului sporit de a
nu-şi recupera banii. După discuţiile de la Bruxelles, odelegaţie a Fondului va veni la Bucureşti, pe 26 iulie, pentru arealiza cea de-a cincea evaluare a acordului cu România.
Ulterior, conducerea FMI va decie dacă va fi eliberată a şaseatranşă din împrumut, de circa 900 de milioane de euro.
"Reducerea expunerilor este un subiect care se discută de multtimp, dar nu înseamnă că se va realiza ceva. Pe de altă parte,monitorizarea expunerilor nu a fost extrem de strictă, până laultimul cent. Sincer, au dat dovadă de flexibilitate şi, deasemenea, ultimele discuţii cu FMI (de la vizita din mai, n. red.)au fost constructive", a comentat unul dintre bancherii semnatariai angajamentului.
Bancherii nu au reuşit însă să înduplece BNR şi FMI să lepermită să utilizeze sistemul internaţional de raportare financiară(IFRS) pentru constituirea provizioanelor, în condiţiile în caresistemul local (RAS) are o politică mult mai dură în privinţacreditelor neperformante. Blocajul a apărut deoarece bancherii cersă li se permită să facă provizioane conform IFRS, însă în paralelsă păstreze baza contabilă locală. BNR preconizează că trecerea lasistemul IFRS se va realiza în 2012.
Anul trecut BNR şi Guvernul au decis ca România să se împrumutela FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială cu aproape 20 demiliarde de euro, pentru a se asigura că rambursarea datorieiexterne - acumulată în special de bănci şi de companiile private -se va face fără să apară presiuni asupra cursului valutar.
În contul banilor luaţi de la FMI, BNR a eliberat o parte dinrezervele minime în valută ale băncilor, reducând cota deconstituire de la 40% la 25%, în trei paşi. Prin aceste măsuri aufost eliberaţi circa 6 miliarde de euro.
Grosul banilor a mers în finanţarea statului, chiar şi bancheriicerând astfel de alternative de plasament pentru a putea să îşiplaseze lichidităţile eliberate de Banca Naţională în condiţiiacceptabile de dobândă şi risc.
Anul trecut, Finanţele au emis la Bucureşti obligaţiuni în eurocu maturitatea de patru ani (în iunie, atrăgând 400 de milioane deeuro), iar mai apoi în noiembrie, cu maturitatea de un an, atrăgând1,4 miliarde de euro. La aceste sume se adaugă încă un miliard deeuro, împrumutat tot în toamna trecută printr-un aranjament de tip"club loan", cu maturitatea pe doi ani.
Împrumuturile au fost făcute la dobânzi apropiate de 5% pe an,un nivel care acoperea la acel moment costul finanţării şi alasigurării împotriva riscului de ţară. Pentru bănci, acesteplasamente sunt mult mai confortabile decât situaţia anterioară, încondiţiile în care BNR plăteşte pentru sumele imobilizate carezerve minime dobânzi de puţin peste 1% pe an.
În ultimele două luni băncile au cerut randamente mai mari şipentru a împrumuta statul, după ce acestea coborâseră accentuat înprimăvară, pe fondul interesului sporit din partea investitorilorstrăini. Dacă în aprilie băncile se înghesuiau să cumpere titlurila randamente chiar sub 6% pe an, acum Finanţele abia mai reuşescsă se împrumute deşi plătesc 7% pe an.
Pe de altă parte, Nicolae Dănilă, membru în Consiliul deAdministraţie al BNR şi fost preşedinte al BCR, cea mai mare bancăcomercială locală, remarca la începutul acestei săptămâni căfinanţarea pentru sectorul privat rămâne blocată şi atenţionabancherii că astfel vor sufoca firmele, ceea ce le va lovi în finalcalitatea creditelor date în trecut. El îi "invita" să finanţezefirmele româneşti cu afaceri viabile, care pot crea locuri de muncăşi genera venituri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
