"Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu legea au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie specială pentru limită de vârstă, dacă sunt realeşi pentru un nou mandat”, potrivit unui proiect care modifică Legea 393/2004 privind Statul aleşilor locali.
Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ar urma să beneficieze de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului.
„Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie şi cu orice alte venituri realizate. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate complete şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată”, potrivit sursei citate.
Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetele locale a unităţilor administrativ teritoriale şi se plăteşte de către acestea, se arată în proiectul de lege.
Nu beneficiată de indemnizaţia pentru limită de vârstă aleşii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 şi la art. 254-257 din Codul Penal.
Nu sunt îndreptăţi să primească pensie specială nici aleşii urmăriţi penal sau trimişi în judecată pentru comiterea, în execritarea funcţiei, a unor infracţiuni de corupţie. În cazul achitării, aceştia pot obţine indemnizaţia de vârstă.
Nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii CJ generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi cele primite de unii subodonaţi ai acestora, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.
Parlamentarii care au depus proiectul de lege au precizat că au avut în vedere criticile formulate de CCR, Decizia 581/2016 şi au „asumat observaţiile formulate” de CCR.
Senatul este for decizional.
