În primele trei luni din an, industria a crescut cu doar 0,6%, an/an, dar ar putea să înregistreze un nou recul în aprilie, potrivit datelor culese de Barometrul Industrial – un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie realizat de IRSOP şi Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).
Potrivit sondajului citat în aprilie avântul industriei s-a topit, după ce a înregistrat un vârf în luna martie.
Potrivit datelor Statisticii, în primele două luni din an industria a căzut cu 0,5%, an/an (serie brută). În martie şi-a revenit reuşind să crească timid, cu 0,6% în T1 2016 faţă de T1 2015, graţie faptului că a crescut cu 10% în martie faţă de februarie. Această creştere oferea o speranţă că industria care, în 2015, a contribuit cu 23% la formarea PIB, îşi va reveni.
Ceea ce spun însă managerii companiilor din industrie care au răspuns la sondajul citat contrazice acest optimism, deşi industria continuă să rămână „în zona de expansiune“ – adică sunt mai mulţi manageri care cred că industria va creşte decât cei care cred că activitatea se va restrânge.
„Întreruperea brutală (faţă de avântul din martie – n.red.) creează îngrijorare. Arată că incertitudinea persistă şi că industria parcurge fluctuaţii ample pe termen scurt, cu efecte distructive pentru predicţie şi planificare“, comentează autorii Barometrului.
Industria a crescut anul trecut cu 2%, în vreme ce PIB-ul a avansat cu 3,8%.
Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză anticipează o creştere a industriei de 4%, o prognoză care nu se vede în realitatea din primele luni ale anului.
De ce stagnează industria?
“Cauza este contractarea bruscă a cererii externe şi interne. Comenzile noi au scăzut mai puternic decât volumul producţiei”, arată cercetarea citată care adaugă: „Pentru moment, volumul producţiei nu resimte integral şocul scăderii comenzilor şi al stocurilor. Producţia se menţine mai sus pentru că procesează volumul mai mare de comenzi din lunile anterioare. Dar îl procesează mai greu”.
Pentru economistul Ionuţ Dumitru, una dintre cauzele stagnării industriei poate fi majorarea salariilor, mai ales în industriile care plătesc salarii mici, lucru ce a afectat competitivitatea. E greu de crezut că industria va creşte cu 4% în acest an, cum anticipează Comisia Naţională de Prognoză, după datele din T1, arată el.
Care sunt consecinţele căderii industriei?
Fluctuaţiile bruşte ale cererii afectează inclusiv locurile de muncă. Firmele au început să reducă numărul de angajaţi. În paralel, costurile de producţie au continuat să crească, conchid autorii Barometrului, analizând răspunsurile primite de la managerii din industrie.
Pe de altă parte, managerii au indicat faptul că importurile de materii prime şi investiţiile cresc.
Importurile sunt alimentate de consumul intern privat (un plus de 20% în T1, an/an) şi de o uşoară intensificare a investiţiilor private. Creşterea importurilor va afecta deficitul contului curent al balanţei de plăţi care a ajuns deja la 1,5 mld. euro în T1, faţă de un excedent de 500 mil. euro în T1 2015. Deficitul comercial a ajuns în T1 la 2 mld. euro, cu 600 mil euro mai mult decât în T1 2015, după ce importurile au avansat cu peste 7% iar exporturile cu doar 3,5%.
„În schimb, creşterea cheltuielilor de capital (investiţiile) – susţin autorii Barometrului - ar putea semnala dorinţa firmelor de a profita de creşterea economică generală pentru a se fortifica preventiv faţă de efectele instabilităţii durabile.”
Creşterea cheltuielilor de capital ar putea asigura creşterea potenţială viitoare, dar avansul investiţiilor de 7,5% în 2015 nu se vede încă din plin în evoluţia producţiei industriale.
În 2014 - ultimele date disponibile de la Registrul Comerţului - industria avea 3,6 milioane de angajaţi în România care au generat un pofit brut de 69,3 miliarde de lei. Acesta este motivul pentru care evoluţia industriei este fundamentală pentru intreaga economie.
Barometrul Industrial este un sondaj realizat pe un eşantion de 328 de companii industriale din rândul principalelor 15.200 de companii industriale din România cu peste 9 angajaţi care generează 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Indicatorul sau „indexul de difuziune“ folosit în analiza răspunsurilor primite de la şefii companiilor reprezintă jumătate din procentul celor care spun că situaţia în compania lor este neschimbată, plus cei care raportează o creştere.
Barometrul din aprilie arată că situaţia în industrie s-a schimbat brusc, faţă de martie. Astfel, creşterea din martie s-a spulberat, iar activitatea s-a redus. Volumul producţiei (potrivit indicelui de difuzare) a căzut de la 69 de puncte în luna martie, la 61 în aprilie. În pofida scăderii abrupte, industria rămâne în zona de expansiune (peste 50 de puncte).
„Comenzile noi au scăzut mai puternic decât volumul producţiei. De la 68 în martie la 58 în aprilie, iar exportul a coborât de la 61 la 58 de puncte. Stocurile au scăzut uşor de la 50 în martie la 48 în aprilie. Înseamnă că ieşirile încep să fie mai mari decât intrările.”, comentează autorii Barometrului.
În aceeaşi vreme, arată documentul citat, deocamdată volumul producţiei nu resimte integral şocul scăderii comenzilor şi al stocurilor: „Producţia se menţine mai sus pentru că procesează volumul mai mare de comenzi din lunile anterioare. Dar îl procesează mai greu. Volumul comenzilor neexecutate a crescut de la 49 la 53 de puncte, ceea ce arată şi un posibil deficit de capacitate”.
În ceea ce priveşte viitorul, indicatorul global de încredere în activitatea viitoare (media aşteptărilor privind volumul comenzilor, producţia şi preţurile încasate de firme peste 6 luni) înregistrat de Barometrul Industrial, a scăzut de la 64 de puncte în februarie, la 62 în martie şi 60 în aprilie: „Managerii nu par a avea multe motive să spere că situaţia va fi mai bună în lunile care au rămas până la sfârşitul anului 2016”.
