Joi începe la Bruxelles un summit foarte important pentru România pentru că acolo se va decide (sau ar trebui să se decidă) ce sume vor fi alocate României în programarea financiară 2014-2020.
Nu există încă un acord, se negociază în continuare, cert este că România nu va primi mai puţini bani decât în exerciţiul financiar 2007-2013, adică nu mai puţin de 35 mld. euro (fonduri structurale şi pentru agricultură).
Problema este însă următoarea: România a primit în exerciţiul financiar 2007-2013 în jur de 35 mld. lei cu totul (fonduri structurale şi pe agricultură), dar în absorbţia fondurilor structurale este la un nivel foarte jos, caz în care riscă să piardă sume importante prin aşa-numita procedură de dezangajare (dacă nu cheltuieşti banii într-un orizont de timp stabilit, ei nu-ţi mai sunt acordaţi).
În 2011 guvernul Boc îşi propusese să atragă de la UE cel puţin 3 mld. euro. Însă, pe tot anul, au fost primite ca sume definitive de la Bruxelles 1,1 mld. euro - adică o treime din suma propusă, şi asta după ce în 2010 acelaşi guvern îşi propusese să atragă 2 mld. euro, dar nu a atras decât câteva sute de milioane. Acum aceste întârzieri se răzbună.
În ianuarie, comisarul european pentru dezvoltare regională Johannes Hahn avertizase că 2013 este crucial pentru România, pentru că în procedura de dezangajare intră peste 5 mld. euro. Ceea ce nu va fi absorbit ca fonduri structurale până la cele 5 mld. euro va fi pierdut definitiv.
"Acest an este o provocare specială pentru că România trebuie să absoarbă mai mult de 5 miliarde de euro pentru a nu pierde aceşti bani", a spus comisarul european. Hahn arată că UE are interesul ca România să poată cheltui cu folos banii, chiar dacă până la urmă nu-i foloseşte, ar părea că de fapt Uniunea face o economie.
Ieri Barroso a spus acelaşi lucru: este important că România a reuşit să-şi reducă deficitul la sub 3% din PIB în 2012, dar ea trebuie să-şi îmbunătăţească acum capacitatea de absorbţie a fondurilor UE pentru că astfel de fonduri ar ajuta-o foarte mult să aibă cifre de creştere economică superioare şi astfel să se dezvolte.
"Am vorbit despre situaţia economică din România. Salut eforturile Guvernului român de a reduce deficitul la sub 3% din PIB în 2012. Este o realizare veritabilă, în special în condiţiile unui mediu economic şi politic dificil. L-am încurajat pe premierul român să continue să intensifice eforturile României pentru realizarea de reforme structurale şi pentru o implementare promptă a programului prezent de ajustare. (…) Am discutat despre nevoia de a ameliora capacitatea de absorbţie a acestor fonduri (structurale - n. red.). Salut angajamentele premierului român în această chestiune, cu o concentrare necesară asupra pregătirii viitoarei perioade de programare", a susţinut Barroso, după întâlnirea cu Ponta.
Or, este foarte greu să absorbi aceşti bani când programele finanţate cel mai puternic - POSDRU, POS Transport, Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Regional (POR) sunt oprite de la finanţare (presuspendate).
Pentru Barroso, România este un bun exemplu al importanţei fondurilor UE pentru investiţiile în infrastructura de transport, energie şi tehnologie digitală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
