Eveniment

Băsescu către investitori: Munca la negru a devenit sport naţional

Băsescu către investitori: Munca la negru a devenit sport naţional

Autor: Adelina Mihai

11.11.2010, 23:35 61

Preşedintele României le-a reproşat ieri şefilor celor mai maricompanii cu capital străin, într-o dezbatere despre relansareaeconomiei, că neplata taxelor sau angajarea de forţă de muncă lanegru au devenit "un sport pentru mediul de afaceri". El afirmă că1,6 milioane de români lucrează fără forme legale în timp ceoficial sunt numai 4,5 milioane de salariaţi.

În faţa a aproape 200 de persoane, oameni de afaceri şidirectori ai celor mai mari companii locale, Băsescu a stat ieri laaceeaşi masă cu preşedintele Consiliul Investitorilor Străini (CIS)Mariana Gheorghe, şefa celei mai mari companii din România, Petrom,şi cu Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, într-unadin puţinele ocazii pe care le-a dat oamenilor de afaceri de a-ipune întrebări. Aceştia însă nu au fost foarte incisivi îndiscuţiile cu şeful statului şi nici nu i-au dat replica înprivinţa muncii la negru şi a evaziunii.

Jean Valvis, omul de afaceri de al cărui nume se leagă douăbranduri puternice, Dorna şi LaDorna Lactate, i-a spuspreşedintelui că nevoile fireşti ale fiecărui investitor suntpredictibilitatea şi strategia. "Noi cerem strategiile şi am dorisă fim şi partenerii dumneavoastră în elaborarea lor. De 16 ani cero strategie în domeniul agriculturii, pe care România nu o are,într-un sector care ar trebui să aibă o strategie pe termen lung",a spus Valvis, prezent la conferinţa "Parteneriat pentru creştereîn 2011", organizată ieri de ZF împreună cu CIS, care reuneşte 118companii ce produc 30% din PIB.

În replică, Băsescu i-a spus omului de afaceri că foartefrecvent "se ţipă" după o strategie de dezvoltare, că el, încalitate de preşedinte al statului, nu este adeptul creării uneinoi strategii de dezvoltare, pentru că România are deja un planconvenit cu UE pe termen mediu şi lung, cu 7 programe operaţionale,plus finanţările pentru agricultură.

"La agricultură aveţi 19 miliarde de euro. Ce alte strategii maivreţi?", a spus preşedintele. Valvis a spus ulterior că "dacă aifonduri de la UE nu înseamnă că ai o strategie".

Mariana Gheorghe a spus însă că autorităţile publice suferă de olipsă de leadership şi că este dezamăgită de faptul căreprezentanţii CIS, ale cărui firme aduc 20% din PIB-ul României şicare au planficate investiţii de 2 mld. euro anul viitor, nu aureuşit să discute cu premierul Emil Boc. De aceea, au fost nevoiţisă apeleze la ajutorul preşedintelui.

Şeful statului a anunţat că, pentru prima dată, cele 6 -7% dinPIB alocate investiţiilor vor fi folosite în primele douătrimestre, nu la final de an pentru acoperirea deficitelor, cum sefăcea până acum, şi de aceea este posibil să avem o creştereeconomică mai mare de 1,5%.

Spre finalul discursului însă, preşedintele României şi-a maitemperat atitudinea defensivă, rugându-i pe investitorii străini săaibă încredere în România şi să continue investiţiile, pentru că nuvor fi dezamăgiţi. Băsescu le-a promis investitorilor străini că înperioada următoare va stimula Guvernul să vină la discuţii cuaceştia, spunând că se va folosi de "toată influenţa politică"pentru a conveni asupra unor măsuri.

În opinia şefului statului, băncile sunt în continuareresponsabile pentru situaţia economică actuală a României, pentrucă acordau credite cu buletinul, însă acum au devenit prearestrictive. "Măcar să deschideţi liniile de finanţare pentruIMM-uri pentru că de aici vă veţi lua banii înapoi, pentru că de lacei cărora le-aţi dat credite cu buletinul nu cred că vi-i mairecuperaţi", a spus Traian Băsescu, uitându-se la DominicBruynseels, şeful celei mai mari bănci din România, BCR.

Întrebat de Şerban Toader, vicepreşedinte al CIS şi seniorpartner al firmei de audit şi consultanţă KPMG, dacă un consiliu dedezvoltare economică - una dintre propunerile lansate de CIS pentrurelansarea economiei - ar putea avea o contribuţie la revenirea pecreştere, Băsescu a replicat: "Nu aş vrea ca acest consiliu să facăceea ce şi noi ştim să facem, adică strategii. Vă asigur că în 3luni putem avea o strategie extraordinară, care dacă nu efinanţată, este făcută degeaba", a spus Băsescu.

Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, şi-a manifestatnemulţumirea faţă de problemele din agricultură, care împiedicăvenirea altor investitori pe piaţa locală.

"În agricultură avem două probleme: lipsa de echipamente pe de-oparte şi pe de altă parte lipsa de consolidare a suprafeţeloragricole. Anul acesta nu s-au lucrat 2,8 milioane de hectare.Conform regulilor UE, indiferent dacă lucrezi sau nu pământul,subvenţia de 100 de euro la hectar se primeşte. Stimulez ideea uneiimpozitări a pământurilor nelucrate, în aşa fel încât dacă nulucrezi pământul, vei plăti un impozit mai mare decât subvenţia dela UE de 100 de euro, care uneori pare a fi mai convenabilă decâtlucrarea pământului."

Mai mult, Sorin Mândruţescu, preşedintele gigantului în ITOracle şi al AmCham, a recunoscut că preşedintele "a ridicat ominge la fileu" în ceea ce priveşte expunerea reprezentanţilormediului de afaceri în ceea ce priveşte dezbaterile care au loc petematici economice.

Ce impact au propunerile investitorilor în discuţiile cuautorităţile

Consiliul Investitorilor Străini, care reuneşte unele dintrecele mai puternice companii private, a pus în urmă cu o lună pemasa Guvernului un set de măsuri pentru scoaterea economiei dinrecesiune după doi ani de criză în care autorităţile au improvizatmai multe planuri de relansare rămase în mare parte pe hârtie.

"Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansareaprogramului de creştere economică, din care 12 erau prioritare,numai cinci au ajuns într-un stadiu avansat de discuţii. Cele 10echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cuminiştrii sau reprezentanţii ministerelor Muncii, Justiţiei,Economiei, Transportului, au avut discuţii cu reprezentanţiiprincipalelor partide politice - PSD, PD-L, PNL -, cu preşedinţia,cu reprezentanţii ambasadelor sau ai instituţiilor financiareeuropene FMI, UE. În ultima lună am avut peste 16 întâlniri şi amcheltuit 1.200 de ore", a spus Mariana Gheroghe, CEO al Petrom.

Ea a mai precizat că lipsa de leadership, de coordonare dinpartea autorităţilor, face ca demersul de implementare a măsurilorde relansare economică să fie mai dificil. "Toate acţiunile propusepână în prezent au ca scop stabilizarea economiei şi consolidareabugetară. Suntem dezamăgiţi că nu am avut până acum o întâlnire cupremierul Emil Boc, dar sperăm că vom avea o discuţie în curând.CIS nu are culoare politică, prin măsurile propuse vrem să neoferim resursele şi experienţa pentru a ajuta politicienii sătreacă de probeleme actuale", a adăugat Gheorghe. Şefa Petrom aadăugat că firmele membre CIS, care contribuie cu peste 20% dintotalul veniturilor la bugetul statului, intenţionează să facă anulviitor investiţii în valoare de două miliarde de euro.

Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, este de părerecă CIS a livrat măsuri concrete pentru ca România să revină pecreştere, iar măsurile propuse pot genera rezultate pe termenscurt, iar plăţile trebuie să continue, pentru că businessul nupoate continua fără lichidităţi.

"Piaţa imobiliară a fost stabilizată de programul «Prima casă»,iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» să continue şi pânăla finele lui 2011, dar să se extindă şi criteriile deeligibilitate. Estimările de creştere economică pentru 2011 indicăsemnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doar la asta. Trebuie săexiste o schimbare în autorităţile publice, care să meargă până lanivel de management sau marketing, în aşa fel încât să se apliceaceleaşi reguli ca în mediul privat", a spus Bruynseels.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spuscă băncile au trimis deja propuneri pentru o "replică" la programul"Prima casă 2", dar o eventuală prelungire a acestuia rămânedeocamdată la stadiul de discuţie. "Având în vedere succesulprogramului, vrem să-l continuăm şi să creştem gradul de implicareal băncilor. Băncile au trimis propuneri pe care am început să leanalizăm şi suntem de acord cu unele dintre ele. Până în prezent,au fost acordate 30.000 de garanţii de stat pentru achiziţia delocuinţe prin programul "Prima casă", în valoare de peste 1,25miliarde de euro. Nu ştiu însă dacă va exista o Prima casă 3 sau oreplică la Prima casă 2", a spus Drăgoi.

Ce mesaje a transmis ieri preşedintele la conferinţa ZF:

  • E pentru prima dată în istoria FMI când se acceptă ca baniipentru investiţii - cei
  • 6 - 7% din PIB- să fie planificaţi în primele două trimestreale anului viitor, cu condiţia ca această măsură să nu stopezeinvestiţiile din a doua parte a anului. Până acum, sumele alocateinvestiţiilor erau folosite în a doua parte a anului, fiindinvestiţii în baza cărora se ajusta deficitul.
  • Tot ceea ce auzim în mass-media este o listă mare deresponsabilităţi pe care statul le are. Dar o listă cel puţin egalăde responsabilităţi există şi pentru mediul de afaceri, în arespecta legea. Niciun stat nu ar putea combate eficient munca lanegru şi evaziunea dacă patronatele nu fac asta.
  • Cei care vorbesc despre economie la televiziunile din Româniasunt substituiţi în abordările economice de neaveniţi din politicăşi economie. Dacă oamenii de afaceri se vor implica mai mult îndezbaterile din mass-media cu privire la fenomenele economice,avantajul ar fi că
  • populaţia României putea redeveni optimistă. Despre economiaRomâniei vorbesc oameni care dezinformează populaţia, pentru a-şideservi interesele politice sau care îşi apără un business mai micsau mai mare.
  • Am căzut în plasa încercării de a da o soluţie politicăpartidelor parlamentare pornind de la premisa că toţi blamau legeapensiilor. Am trimis-o înapoi şi a rămas blocată, ceea ce a creatneîncredere în faţa reprezentanţilor Fondului, deşi am avutasigurări de la oameni politici că dacă trimit legea pensiilorînapoi, o rezolvăm.
  • Pentru bugetul de anul următor, esenţială este încadrarea îndeficit, de 4,4%, pentru că trebuie rezolvate şi alte deficite, cumar fi cel de la bugetul de pensii - care este estimat la 3,1 - 3,6miliarde de euro sau cel al fondului de şomaj, de 0,6 miliarde deeuro.
  • Până în luna octombrie ne-am asumat responsabilitatea plăţii a2 mld. lei din arieratele de la sănătate, care s-au plătit şi înnumai două săptămâni valoarea arieratelor a crescut cu 1,2 mld.lei, pentru că s-au înaintat facturi care nu erau emise pânăatunci. Pentru a avea situaţii clare, trebuie să se acţioneze înlegalitatea, adică facturarea după prestaţie.
  • Băncile au o responsabilitate pentru situaţia actuală, ele aufost avertizate de guvernator, care le spunea: "Mai uşor cucreditele cu buletinul". Acum au devenit prea restrictive
  • Sistemele de protecţie socială inventate în România fac ca 45%din veniturile bugetului de stat să se fi dus până acum pecheltuieli sociale, care includ pensiile. Circa 13 milioane deromâni - şi nu pensionari - erau asistaţi social până la începutulanului 2010, fie prin subvenţii pentru încălzire, banii detransport cu trenul - un pachet exagerat în raport cu ceea ce poateRomânia. La acestea se mai adăugau cheltuielile de 31% pentrusalarizarea bugetarilor, şi cum 75% din veniturile de la buget eraublocate, într-o ţară cu o economie care vrea să se dezvolte.
  • România nu poate avea o economie socială. Până nu punemeconomia la punct şi până nu facem bugete prin care să susţineminvestiţiile, nu vom putea face o economie socială.
  • Agenda UE 2020, cele 7 programe operaţionale de finanţareeuropeană, la care se adaugă banii pentru agricultură, sunt motoarede relansare economică.

Ce spun cei de la ministere

Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii:Lucrăm la o strategie de flexisecuritate, la flexibilizareasistemului de muncă temporară, care ar putea genera o absorbţienelimitată a forţei de muncă. Lucrăm şi la solicitările din parteamediului de afaceri în ceea ce priveşte disponibilizările, care săse facă mai mult pe criterii de competivitate şi nu sociale.

Barna Tanczos, secretar de stat în ministerul Agriculturii: Dince în ce mai multe contracte de finanţare din banii europeni auprobleme, deşi agricultura nu stă rău în comparaţie cu alteministere. Riscăm ca banii de la UE să ni se scurgă printre degete.Proiectele au dificultăţi în implementare şi dorim să obţinem oprelungire a duratei implementării cu până la 30-40%.

Gheorghe Voicu, consilier al ministrului economiei: Cel maiatractiv domeniu de investiţii în România pare să fie în acestmoment cel al energiei regenerabile, cred că aici ne pot ajutainvestitorii. Însă băncile au retincenţă în a acorda finanţări înacest domeniu, ştiu doar câteva bănci care
fac asta.

Ce au spus participanţii

Mariana Gheorghe, CEO al Petrom: Lipsa de leadership, decoordonare din partea autorităţilor, face ca demersul deimplementare a măsurilor de relansare economică să fie mai dificil.Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansareaprogramului de creştere economică, din care 12 erau prioritare,numai cinci au ajus într-un stadiu avansat de discuţii. Cele 10echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cuminiştrii sau reprezentanţii ministerelor Muncii, Justiţiei,Economiei, Transporturilor, au avut discuţii cu reprezenanţiiprincipalelor partide politice - PSD, PD-L, PNL -, cu preşedinţia,cu reprezentanţii ambasadelor sau ai instituţiilor financiareeuropene- FMI, UE. Toate acţiunile propuse până în prezent au cascop stabilizarea economiei şi consolidarea bugetară. Suntemdezamăgiţi că nu am avut până acum o întâlnire cu premierul EmilBoc, dar sperăm că vom avea o discuţie în curând. Companiile membreCIS, care contribuie cu peste 20% din totalul veniturilor labugetul statului, intenţionează să facă anul viitor investiţii învaloare de două miliarde de euro.

Jean Valvis, preşedinte şi acţionar al Valvis Holding: Ceremstrategiile şi am dori să fim şi partenerii autorităţilor publiceîn elaborarea lor. De 16 ani cer o strategie în domeniulagriculturii, pe care România nu o are, într-un sector care artrebui să aibă o strategie pe termen lung. Dacă ai fonduristructurale de la UE nu înseamnă că ai o strategie.

Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR: CIS a livratmăsuri concrete pentru ca România să revină pe creştere, iarmăsurile propuse pot genera rezultate pe termen scurt, iar plăţiletrebuie să continue, pentru că businessul nu poate continua fărălichidităţi. Piaţa imobiliară a fost stabilizată de programul«Prima casă», iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» săcontinue şi până la finele lui 2011, dar să se extindă şicriteriile de eligibilitate. Estimările de creştere economicăpentru 2011 indică semnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doarla asta. Trebuie să existe o schimbare în autorităţile publice,care să meargă până la nivel de management sau marketing, în aşafel încât să se aplice aceleaşi reguli ca în mediul privat.

Traian Băsescu, preşedintele României: Cea mai mare lovitură pecare a primit-o România a fost nevoia de creştere a TVA. Şi acumregret enorm creşterea TVA ca alternativă la decizia CurţiiConstituţionale de a nu accepta reducerea temporară a pensiilor.Cei care au pierdut masiv vor fi pensionarii. Veţi vedea cifrele dela Statistică pe trimestrul 3, să vedeţi ce evoluţie a avut după cerezultatele din T2 arătau o revenire pe creştere. Tot ceea ce auzimîn mass-media este o listă mare de responsabilităţi pe care statulle are. Dar o listă cel puţin egală de responsabilităţi există şipentru mediul de afaceri, în a respecta legea. Niciun stat nu arputea combate eficient munca la negru şi evaziunea dacă patronatelenu fac asta. 1,6 milioane de români lucrează la negru, în România,unde sunt 4,5 milioane de salariaţi înregistraţi oficial. A devenitun sport pentru mediul de afaceri, fie că e vorba de nepalatataxelor sau anagajrea de forţă de muncă la negru. Băncile au oresponsabilitate pentru situaţia actuală, ele au fost avertizate deguvernator, care le spunea "Mai uşor cu creditele cu buletinul".Acum au devenit prea restrictive.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul de Finanţe:Succesul programului "Prima casă" ne face să vrem să-l continuăm şisă creştem gradul de implicare a băncilor. Băncile au trimispropuneri pe care am început să le analizăm şi suntem de acord cuunele dintre ele. Până în prezent, au fost acordate 30.000 degaranţii de stat pentru achiziţia de locuinţe prin programul Primacasă, în valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Nu ştiu însă dacăva exista o Prima casă 3 sau o replică la Prima casă 2.

Preşedintele le-a promis investitorilor străini cărestructurarea sectorului de stat va continua şi în 2011, iar pânăla sfârşitul acestui an vor mai fi concediaţi 26.000 de bugetari.Mariana Gheorghe, preşedintele CIS, a afirmat că economia nu arelideri la nivel guvernamental

AFACERI DE LA ZERO