Creşterea economică va rămâne "modestă" şi anul viitor, spun experţi FMI aflaţi la Bucureşti, din cauza dificultăţilor legate de absorbţia fondurilor europene şi a reformelor întârziate, iar autorităţile române cer un al treilea acord consecutiv cu Fondul de teama agravării crizei externe.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".
"Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
De la începutul crizei, în 2009, România a tot făcut apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe piaţa externă. Însă, în urmă cu un an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu - care a semnat toate acordurile cu FMI în ultimii 22 de ani - afirma că prelungirea la nesfârşit a acestui patronaj al instituţiei financiare internaţionale în politica economică a României poate deveni în cele din urmă un semn de slăbiciune şi îşi exprima dorinţa ca actualul acord să fie şi ultimul.
Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI, crede că România va avea o creştere economică "modestă" şi în 2013 chiar şi pe fondul unei recolte agricole mai bune, ţinând însă cont de dificultăţile la absorbţia fondurilor europene şi amânarea reformelor structurale. Provocarea pentru România, în perioada următoare, este să revină la "o situaţie solidă" privind creşterea economică şi convergenţă cu restul Europei, susţine de Vrijer.
Cert este că până acum România nu a descoperit "cheia garantării creşterii economice", problema fiind că "rezerva" reprezentată de fondurile UE nu este folosită adecvat pentru a ajuta la o rată ridicată a creşterii economice, după cum spune preşedintele Băsescu.
"Suntem o ţară cu un nivel acceptabil şi redus al datoriei publice, suntem o ţară care în ultimii doi ani a făcut eforturi uriaşe pentru reducerea sub 3% a deficitului bugetar, dar nu am descoperit încă cheia cum să garantăm creşterea. Nu trebuie să plătim ca alte multe ţări din zona euro sume imense de bani pentru datoria publică, nu mai avem o problemă acum să finanţăm România de pe pieţele externe", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Pe durata acordului cu FMI din 2009, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate. Obiectivul principal al noului program preventiv cu FMI şi Comisia Europeană, parafat în primăvara anului 2011, a fost consolidarea creşterii economice, însă, până acum, redresarea a fost destul de lentă, pentru acest an prognozele indicând un plus al PIB de 0,5-0,8%.
Bani mulţi de rambursat la FMI
Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în acest an. BNR şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite, FMI urmând să primească înapoi, în 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se încheie în 2019.
În timp ce Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile. În plus, anul viitor ajung la scadenţă bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. euro, iar în 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro.
Rezervele valutare sunt ridicate în prezent, totalizând circa 32 mld. euro, însă pot deveni insuficiente dacă intrările de capitaluri străine vor rămâne la niveluri joase.
Misiunea FMI, condusă de Erik de Vrijer, va rămâne la Bucureşti până în 14 noiembrie, pe agenda discuţiilor cu autorităţile române aflându-se atât evoluţiile economice recente, cât şi perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale. Echipa Fondului este însoţită de experţi de la Comisia Europeană şi Banca Mondială. Delegaţia se va întoarce la începutul anului viitor pentru o nouă analiză a situaţiei din România.
Delegaţia fmi condusă de Erik de Vrijer faţă în faţă cu Băsescu
Şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer (centru), a declarat că este lăudabil faptul că Guvernul a reuşit să ţină sub control deficitul bugetar, însă situaţia arieratelor continuă să fie dificil de gestionat. În ceea ce priveşte inflaţia, el a spus că s-a discutat deja cu FMI despre "ţinerea acesteia sub control". "Pe cealaltă parte, a stabilizării macroeconomice, care priveşte preţurile şi inflaţia, am discutat cu BNR cum să fie ţinută sub control această creştere a inflaţiei, creată în mare parte de preţurile volatile ale produselor alimentare. Am căzut de acord că este o situaţie temporară care va dispărea după ce vor fi depăşite efectele acestei recolte agricole mai slabe", a spus de Vrijer.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine "pentru a nu decredibiliza" tot procesul de privatizare din România. El a admis că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Petrom, Cuprumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont şi de realităţile de pe piaţa actuală. În opinia preşedintelui, demagogia politică a blocat multe dintre investiţiile care ar fi putut asigura noi locuri de muncă şi creştere economică, el făcând referire la exploatările de cupru şi aur, precum şi a altor resurse naturale. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
