Eveniment

Băsescu, la ProTV: Suntem macrostabilizaţi economic, dar, tăind doar de la investiţii, guvernul pregăteşte eşecul anilor următori

Preşe­dintele Traian Băsescu a fost prezent ieri la prima ediţie din acest sezon a emisiunii „După 20 de ani“ de la ProTV. El a trecut prin toate subiectele fierbinţi ale acestei toamne, dar a insistat asupra situaţiei economice a ţării

Preşe­dintele Traian Băsescu a fost prezent ieri la prima ediţie din acest sezon a emisiunii „După 20 de ani“ de la ProTV. El a trecut prin toate subiectele fierbinţi ale acestei toamne, dar a insistat asupra situaţiei economice a ţării

Autor: Liviu Dadacus, Iulian Anghel

29.09.2013, 21:11 26

Prezent ieri la prima ediţie din acest sezon a emisiunii „După 20 de ani“ de la ProTV, preşe­dintele a trecut prin toate subiectele fierbinţi ale acestei toamne, dar a insistat asupra situaţiei economice a ţării.

Stăm bine din punct de vedere macroeconomic, dar economia gâfâie, din punctul de vedere al funcţionării companiilor, constată şeful statului.

„Economia gâfâie din punctul de vedere al funcţionării societăţilor (comerciale – n.red.) Macroeconomic suntem stabilizaţi, guvernul Ponta nu a făcut excese, în schimb face ceea ce nu trebuie făcut, adică pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii mereu.“

Potrivit şefului statului, pe primele opt luni România are o nerealizare de venituri de 5,3 mld., cu perspectiva de a mai adăuga pe luna septembrie încă 1,3-1,5 mld., ceea ce înseamnă aproape 7 mld. lei la nouă luni.

Execuţia bugetului general conso­lidat arată venituri în creştere cu 4,4% faţă de perioada similară a anului tre­cut, în vreme ce cheltuielile totale au avan­sat cu 4,8% faţă de aceeaşi pe­rioadă. Doar că şeful statului face cal­culul plecând de la ţintele de realizare a veniturilor fixate la începutul anului şi care prevedeau creşteri ale veniturilor de aproximativ 8%. Or, din acest punct de vedere, nerealizarea venituilor şi echilibrarea finanţelor statului prin sacrificarea investiţiilor sunt evidente (la opt luni, cheltuielile de capital - investiţiile statului - s-au redus cu 9,7%).

„Tot timpul s-a tăiat de la investiţii. Mă uitam unde-s lucrurile mai grave - nu că ai tăiat neapărat de la investiţii în total 2,5 miliarde până acum. Dar mă uitam la situaţia plăţilor. Spre exemplu pe bani externi la fonduri europene finanţarea autohtonă e cu 12% mai mică decât în 2012, la credite de la BEI, BERD, unde trebuie să pui o contribuţie, finaţarea din buget e cu 46% mai mică decât în 2012, iar la cheltuieli de capital direct cu 10% mai mică“, a spus Băsescu.

El a arătat că cifrele pe care le-a expus denotă reducerea capacităţii economiei româneşti de a se relansa.

„Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiţii accep­tabil pentru că pe această gestio­nare înseamnă proastă guvernare, repet proastă guvernare. În anul de tristă amintire în care am tăiat salariile bugetarilor şi am introdus măsuri dure investiţiile nu au fost atinse ca singură soluţie să menţii locuri de muncă.“

Condiţiile de creditare a economiei – antieconomice

Preşedintele a opinat că în acest mo­ment condiţiile în care băncile credi­tează companiile sunt „absolut antieco­nomice“ pentru că nivelul dobânzilor şi al garanţiilor descurajează angajarea creditelor.

„Companiile sunt secătuite. Siste­mul bancar, dacă le creditează, le credi­tează în condiţii absolut antieconomice, repet, absolut antieconomice. Să nu se supere bancherii.“

El a precizat că nivelul dobânzilor şi al garanţiilor practicat de bănci descurajează angajarea creditelor.

Aceleaşi bănci repatriază destui bani către băncile- mamă, susţine şeful statului care a adăugat: Gu­vernul a comis o eroare de strategie în nego­cierea ultimului acord cu FMI pentru că nu a determinat Fondul să insiste, cum s-a întâmplat în trecut, ca băncile să nu mai scoată bani din ţară.

„Pericolul“ excedentului de cont curent

Un alt pericol pentru economie este cel al contrului curent, trecut de la un deficit în anii trecuţi la excedent, ceea ce pentru şeful statului reprezintă un semn de îngrijorare.

„V-aş mai da un semnal îngri­jo­rător: am trecut pe excedent în contul curent, pe un uşor excedent. Nu mai avem deficit de cont curent, ceea ce pen­tru România nu este bine, pentru că este semnalul că nu vin investiţiile străine care ar fi importat echipamente ca să producă aici.“

Băsescu insistă ca BNR să cumpere aur de la Roşia

Referindu-se la cel mai fierbinte subiect al ultimelor luni – Roşia Mon­tană, şeful statului a spus că susţine în continuare proiectul, dar că încearcă să fie neutru faţă de părţi aşa cum îi cere Constituţia. Preşedintele a susţinut că guvernul s-a grăbit şi nu a finalizat negocierea pentru proiectul Roşia Montană, astfel încât procesarea minereului la Roşia Montană să se facă integral în România, iar BNR să aibă drept prioritar de achiziţie a aurului.

Întrebat dacă BNR este interesată să cumpere aur de la Roşia Montană, acesta a răspuns: „Până la urmă putem discuta şi despre nişte politici“.

Chestionat dacă a discutat cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre acest subiect, Băsescu a evitat să dea un răspuns lipsit de echivoc, arătând că, personal, are dreptul să exprime un punct de vedere şi, dacă Isărescu va fi invitat, „cu siguranţă şi el va exprima un punct de vedere“.

 

Ce a spus preşedintele la ProTV despre:

Starea economiei

n Economia gâfâie din punctul de vedere al funcţionării societăţilor comerciale. Macroeconomic suntem stabilizaţi, guvernul Ponta nu a făcut excese, în schimb face ceea ce nu trebuie făcut, adică pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii mereu.

n Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiţii acceptabil pentru că pe această gestionare înseamnă proastă guvernare.

Creditarea economiei şi comportamentul băncilor

n În acest moment condiţiile în care băncile creditează companiile sunt absolut antieconomice pentru că nivelul dobânzilor şi al garanţiilor descurajează angajarea creditelor.

n Companiile sunt secătuite. Sistemul bancar, dacă le creditează, le creditează în condiţii absolut antieconomice.

n Băncile repatriază destui bani. Aici guvernul a greşti puţin. Dacă vă aduceţi aminte, când eram cu Boc pe cele două acorduri care s-au făcut în 2009 şi 2011, unul dintre obiective a fost ca FMI să încheie o înţelegere cu băncile să nu retragă capital către băncile-mamă. Acum guvernul Ponta nu ştiu de ce nu a vrut să mai facă acest lucru. Cred că este o greşeală de strategie în negociere.

n România a trecut pe excedent în contul curent, acest fapt reprezentând un semnal îngrijorător. Nu mai avem deficit de cont curent, ceea ce pentru România nu este bine, pentru că este semnalul că nu vin investiţiile străine care ar fi importat echipamente ca să producă aici.

Privatizarea CFR

  • Investitorul GFR nu va avea banii pentru cumpărarea CFR Marfă.
  • Pe 4 octombrie, GFR, cel care a fost declarat câştigător al licitaţiei, trebuie să aibă un depozit de 20,2 milioane euro ca garanţie, după care, în 30 de zile trebuie să vină cu diferenţa de 180 milioane.
  • Nu vreau să descurajez investitorul, dar din câte ştiu nu-i va avea şi atunci se caută tot soiul de tertipuri, cum a fost şi acela cu întârzierea semnării contractului, că s-a plimbat hotărârea de guvern…

Roşia Montană şi rolul BNR

  • Guvernul s-a grăbit şi nu a finalizat negocierea (cu Gabriel Resources – n.red.) pentru proiectul Roşia Montană, astfel încât procesarea minereului la Roşia Montană să se facă integral în România, iar BNR să aibă drept prioritar de achiziţie a aurului.
  • În planul de negociere mai erau următoarele condiţii de obţinut: unu, ceea ce rezultă din procesarea minereului la Roşia Montană se procesează până la final în România, deci nu pleacă niciun vagon cu minereu din România şi doi, dreptul prioritar de achiziţie al BNR.
  • Dacă Gold Corporation este un investitor cinstit, nu văd de ce l-ar deranja dacă BNR achiziţionează cu prioritate aurul şi dacă i se cere să proceseze.
  • Este BNR interesată să cumpere aur de la Roşia Montană? „Până la urmă putem discuta şi despre nişte politici“. Aţi discutat cu guvernatorul Mugur Isărescu despre această problemă? “Eu am dreptul să exprim un punct de vedere. Dacă Mugur Isărescu va fi invitat, cu siguranţă şi el va exprima un punct de vedere“.
  • Mă costă dacă îl cumpăr (aurul - n.red.) de pe piaţa liberă, pe când dacă îl cumpăr din producţie internă eu (BNR – n. red.) fac emisiune.
  • Dacă, spre exemplu, am exploata Roşia Montană, producţia ar fi de circa 13 tone de aur pe an, de circa un miliard de euro emisiune (a BNR – n.red.). Unde s-ar duce inflaţia?
  • Pe fond, rentabilitatea proiectului nu prea este problema noastră (...) pentru că nu noi ne asumăm riscul cel mare, ci investitorul.
  • Sunt circa 480 de informări (ale serviciilor secrete despre proiectul Roşia – n.red.). Informaţie seacă. Ce vă pot spune este că, cel puţin în perioada mea, în perioada mandatului meu, nu s-a primit nicio informare care pe urmă să fi fost transferată Parchetului. Nu am astfel de informaţii (ca vreun politician să fi primit bani pentru susţinerea proiectului Roşia – n.red).
  • Ce vă pot spune cu certitudine este că în momentul de faţă Soros nu trimite ONG-urile în stradă.

Gazele de şist

  • Nu există miză mai mare decât independenţa energetică a României şi asigurarea resurselor ei.
  • Sunt (riscuri de mediu – n. red.). Nimic nu e fără riscuri în domeniul ăsta.

Situaţia politică

  • Pentru România cel mai mare dezastru ar fi o criză politică.

Traian Băsescu: „Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiţii accep­tabil pentru că pe această gestio­nare înseamnă proastă guvernare, repet proastă guvernare. În anul de tristă amintire în care am tăiat salariile bugetarilor şi am introdus măsuri dure investiţiile nu au fost atinse ca singură soluţie să menţii locuri de muncă.“

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO