Mai precis, poate fi dăunătoare pentru stabilitatea întregii economii. Acesta este rezultatul unui nou studiu publicat de Gerhard Ruenstler, un economist al Băncii Centrale Europene.
Cu cât este mai mare numărul proprietarilor de locuinţe într-o ţară, cu atât sunt mai lungi şi mai mari ciclurile de credite. Iar asta poate face o diferenţă majoră. Spre exemplu, în Marea Britanie, cu o rată a deţinerilor de 72%, mai mare chiar decât în Statele Unite, în ultimele patru decenii au fost trei megacicluri în volume de credite şi preţuri la locuinţe.
Dacă ne uităm la Germania, unde traditional oamenii şi-au cheltuit banii pe maşini scumpe în loc să cheltuiască pe locuinţe, ciclurile de creditare şi bulele imobiliare au fost relativ stabile. Foarte puţine boom-uri, foarte puţine scăderi.
Măsurarea ciclurile financiare şi a output-urilor este în vogă printre băncile centrale şi economiştii academicieni, în condiţiile în care cercetătorii încearcă să găsească corelaţii dintre crizele trecute.
Un nou domeniu de studiu a apărut, numit macroprudenţă, ceea ce face ca băncile centrale să caute metode alternative pentru susţinerea perioadelor de boom, altele decât scăderea costului de împrumut.
Aceste studii încep să capete o importanţă majoră, potrivit economiştilor celor mai puternice instituţii din lume, mai ales în condiţiile în care vechile obiceiuri regionale încep să se schimbe. Spre exemplu, Germania, care a înregistrat în cea mai mare parte stabilitate pe piaţa imobiliară, este în prezent în pragul unui boom în real-estate.
