Pentru că economiile din lumea dezvoltată cresc lent, se luptă cu deflaţia, cu îmbătrânirea populaţiei şi, mai nou, cu roboţii (care înlocuiesc forţa de muncă umană), unii economişti propun ca soluţie salvatoare ceea ce ei numesc „bani din elicopter”. În ultimul timp s-a vorbit şi s-a scris mult pe această temă.
Erkki Liikanen, membru al consiliului guvernator al BCE, a spulberat orice speranţă pentru cei care vor „helicopter money” în Europa declarând că ideea nu a fost luată în discuţie la întâlnirile consiliului instituţiei, scrie CNBC. “Este o discuţie veche, teoretică şi nu vreau să iau parte la ea”, a declarat Liikanen într-un interviu recent. “Subiectul nu a fost luat în discuţie la întrunirile noastre”.
Banii din elicopter reprezintă o idee popularizată de economistul American Milton Friedman în 1969, care a sugerat că aceasta este o modalitate sigură de a restarta economia şi a combate deflaţia.
Trecând la lucruri mai serioase, preşedintele BCE Mario Draghi a avertizat că Europa riscă să aibă de suferit pe termen lung din cauza productivităţii slabe şi a creşterii reduse, reiterând totodată argumentul că politica monetară singură nu poate scoate blocul din impas, notează Reuters.
În ultimii ani, BCE şi-a relaxat politica monetară în mod agresiv pentru a stimula creşterea şi inflaţia, însă eforturile sale nu au avut rezultate semnificative, întărind argumentul că politica monetară şi-a atins limitele şi că guvernele trebuie să vină în ajutor.
“Există multe motive politice rezonabile pentru amânarea reformelor structurale, însă motivele economice bune sunt puţine. Costul amânării este pur şi simplu prea mare”, a declarat Draghi.
Zona euro a avansat cu doar 1,6% anul trecut, o mare parte din creştere fiind generată de stimulentele BCE, iar rata de creştere este aşteptată să se diminueze în următorii ani, inflaţia menţinându-se în acelaşi timp sub ţinta BCE de aproape 2%.
Potrivit lui Draghi, creşterea sub potenţial pe o perioadă prea îndelungată reduce puterea economiei.
“Având în vedere răul deja provocat în ceea ce priveşte creşterea potenţială în timpul crizei, este nevoie să se acţioneze decisiv pentru creşterea potenţialului”, a declarat Draghi.
Cu privire la zonele în care s-ar putea aduce îmbunătăţiri, Draghi a declarat că zona euro este codaşă la capitolul capacitate invovatoare, în special în sectorul serviciilor, iar aceasta trebuie să-şi valorifice potenţialul legat de forţa de muncă. Cătălina Apostoiu
Lisabona şi Varşovia iau faţa Londrei şi New Yorkului ca locaţii pentru marile bănci
Cei care se vor alătura unei bănci cu anvergură globală pe viitor ar putea la fel de bine să lucreze în Lisabona, Dublin, Varşovia sau Carolina de Nord decât la Londra sau New York, binecunoscute centre financiare. Multe dintre cele mai mari bănci americane sau europene îşi accelerează tendinţa de a transfera mii de angajaţI şi operaţiuni din ce în ce mai importante din principalele centre financiare în locaţii cu costuri mai reduse, scrie Financial Times. Oficialii BNP Paribas intenţionează să facă angajări suplimentare de ordinul a mii de persoane în Portugalia în următorii trei ani, iar cea mai mare bancă a Franţei şi-ar putea dubla personalul de aproape 2.000 de oameni din Lisabona.
Credit Suisse elimină 1.800 locuri de muncă din Londra şi 1.600 din Elveţia, înlocuind multe dintre acestea cu forţă de muncă mai ieftină din “centre de excelenţă” din India, Europa de est şi Raleigh, Carolina de Nord.
Deciziile arată cum băncile analizează mai îndeaproape ce activităţi trebuie să rămână în centre financiare cu costuri ridicate şi ce activităţi pot fi relocate în condiţiile avantajelor aduse de comunicarea digitală şi lucrul în cloud.
În acelaşi timp, marile bănci de investiţii de pe Wall Street şi din Europa se confruntă cu venituri în scădere din operaţiunile de investiţii şi cu reglementările mai stricte implementate post-criză.
Banca americană Goldman Sachs construieşte un nou campus în Bangalore pentru aproximativ 9.000 de angajaţi back-office, oraşul indian urmând astfel să devină a doua locaţie ca importanţă pentru bancă după New York.
Majoritatea bancherilor spun că tendinţa relocării în centre cu costuri mai mici nu are legătură cu referendumulul din această lună privind apartenenţa Marii Britanii la UE. Totuşi, cea mai mare parte a acestora se aşteaptă ca un vot favorabil ieşirii Marii Britanii din UE să accelereze relocarea joburilor bancare din Londra, după cum a avertizat recent CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon.
Multe bănci şi-au construit relaţii cu universităţile locale în locurile unde şi-au transferat centrele de servicii, adesea creînd cursuri specifice, cum este exemplul Citi în Belfast sau Goldman în Varşovia.
New York-ul a pierdut 27.000 de angajaţi din sectorul serviciilor financiare în ultimii cinci ani, rămânând cu 331.000 de poziţii, în timp ce Londra a pierdut 15.000, rămânând cu 358.000 de poziţii.
