România va afla pe 14 noiembrie dacă economia a ieşit sau s-a afundat în recesiune în cel de-al treilea trimestru. Economia românească este puternic interconectată cu cea a zonei euro şi mai ales cu cea germană, unde-şi trimite o cincime din exporturi. Din Germania, a cărei economie a scăzut în T2 cu -0,2%, şi din zona euro vin date pozitive, dar nu suficient de încurajatoare, cel puţin pentru unii analişti.
În acest context ieri BCE a anunţat că ar putea începe în noiembrie să cumpere obligaţiuni securizate din sectorul privat, versiunea proprie, mai modestă, a quantitative easing-ului american, pentru a preveni apariţia deflaţiei.
BCE a aruncat în eforturile de a revitaliza creşterea „arme“ neconvenţionale precum aducerea dobânzilor de politică monetară aproape de 0% şi pe cele la depozite în teritoriul negativ şi redeschiderea ţevii cu finanţare superieftină pentru bănci.
Terenul pe care se duce lupta pentru creştere începe să arate bine. Încrederea populaţiei şi a mediului de afaceri în economia zonei euro a crescut peste aşteptările analiştilor în luna octombrie, ceea ce arată că uniunea monetară a făcut un pas înainte către redresarea economică. Economia Spaniei, una dintre ţările cel mai dur lovite de criza financiară globală şi de cea a datoriilor, a crescut cu 0,5% trimestrul al treilea, faţă de cele trei luni anterioare, când a înregistrat un avans de 0,6%. Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat în octombrie cea mai mare scădere a şomajului din ultimele şase luni, scrie Bloomberg.
Un indicator calculat de Comisia Europeană care măsoară încrederea companiilor şi a consumatorilor în economia zonei euro a urcat la 100,7 puncte în octombrie de la 99,9 puncte în luna precedentă, deşi economiştii se aşteptau la o uşoară coborâre. Îmbunătăţirea perspectivelor ar putea ajuta la stimularea investiţiilor şi a creşterii economice în uniunea monetară.
În privinţa Spaniei, „acest avans este probabil singura sursă semnificativă de creştere a PIB-ului zonei euro din acest trimestru“, a spus Robert Kuenzel, economist al companiei de servicii financiare Daiwa Capital Markets.
Comparativ cu perioada iulie-septembrie a anului trecut, PIB-ul ţării a crescut cu 1,6% iar deşi rămâne în continuare una dintre ţările cu cea mai ridicată rată a şomajului (24,4% în lunga august), anul acesta numărul şomerilor a scăzut, scrie The Guardian.
Reprezentanţii Băncii Naţionale a Spaniei spun că avansul economic se datorează, printre altele, consumului. Gospodăriile au început să cheltuiască mai mult, după o perioadă în care au fost nevoite să plătească datorii. Stabilizarea economiei este încurajată şi de reducerea costurilor de finanţare a cheltuielilor publice şi de creşterea încrederii în economie a consumatorilor şi a întreprinderilor, scrie The Wall Street Journal.
Germania a avut cu 22,000 mai puţini şomeri în octombrie faţă de luna precedentă (date ajustate sezioner), în timp ce rata şomajului a stagnat la 6,7%. Deşi studiile recente atrag atenţia asupra unui declin al încrederii în economia germană, acesta nu afectează piaţa muncii, unde cererea este în creştere, înregistrând cel mai mare număr de posturi vacante din ultimii aproape trei ani.
Vestea mai puţin bună este că inflaţia anualizată a încetinit în luna octombrie la 0,7% de la 0,8% în luna anterioară. Ţinta de inflaţie a BCE este de puţin sub 2%.
