Eveniment

BIG 4: Puncte forte şi vulnerabilităţi pentru economia românească în 2015

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Autor: Claudia Medrega

27.01.2015, 00:07 286

Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova

Mă aştept ca economia românească să înregistreze şi în 2015 o creştere de 2-3%, sub potenţial şi sub nivelul necesar pentru a acoperi decalajele structurale faţă de economiile europene occidentale. Evoluţia macroeconomică a Europei nu ne va ajuta în 2015, creşterea aşteptată în spaţiul european fiind în continuare modestă. De aceea, având în vedere dependenţa exporturilor româneşti de economia europeană, creşterea economiei locale mă aştept să nu se mai bazeze pe contribuţia netă a exporturilor într-o măsură la fel de mare ca în anii trecuţi. Motorul creşterii în 2015 ar trebui să fie reprezentat mai ales de consumul privat. Iar dacă ne referim la sectoare de activitate, mă aştept ca, pe lângă industrie, IT&C-ul, cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB-ului pe primele 9 luni din 2014, să continue să contribuie la creşterea PIB. Pe de altă parte, pe măsură ce investiţiile în infrastructură trenează şi se renunţă la schemele de suport, vedem retragerea unor jucători din industriile de energie şi infrastructură.

Puncte tari ale economiei: scăderea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului pentru angajator în toamna lui 2014, menţinută în proiecţiile bugetare pe 2015, poate reprezenta un impuls pentru companii în revenirea investiţiilor în 2015. De asemenea, scăderea impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% este un semn bun din punct de vedere fiscal pentru anul curent. Am putea considera un semn pozitiv şi adoptarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM-urilor, dar rămâne de văzut dacă se vor confirma măsuri cu rezultate concrete şi concertate în acest domeniu.

Şerban Toader, senior partner al KPMG România

România a progresat constant în ultimii doi ani, iar economia a revenit la creştere. Întrebaţi de mersul economiei româneşti, vom găsi multe voci care vor spune la unison că infrastructura, educaţia şi sănătatea trebuie să fie pe agenda de lucru a autorităţilor. Eu spun că dacă fiecare îşi va face treaba cu modestie şi profesionalism în domeniul său de activitate, este imposibil, acum în era informaţiei, să nu reuşească. Dar cum spuneam, trebuie seriozitate şi atenţie în tot ce facem. Gândul mă duce la un exemplu banal, dar important ce poate să ne facă să batem pasul pe loc mult timp de acum încolo: infrastructura ferată şi cea rutieră au rămas în urmă, descurajând investiţiile.  O analiză rapidă a „Mersului trenurilor“ arată că o călătorie între Bucureşti şi Cluj durează astăzi cu 2 ore mai mult decât în 1989. Guvernul ar trebui să prioritizeze proiectele de infrastructură, utilizând fondurile europene.

Vasile Iuga, country managing partner al PwC România şi managing partner al PwC Europa de Sud-Est

Pentru România, anul 2014 a fost unul al consolidării creşterii economice, iar perspectivele pentru 2015 sunt pozitive, cu condiţia ca situaţia regională şi globală să nu se deterioreze. România ar trebui să se concentreze pe problemele de politică economică ce stau în puterea sa: creşterea investiţiilor în infrastructură, eficientizarea aparatului administrativ şi reducerea birocraţiei şi corupţiei, adoptarea unei legislaţii bine concepute, reforma marilor sisteme publice (cel fiscal, cel de pensii şi asigurări sociale, sistemul de învăţământ, de sănătate, îmbunătăţirea gradului de absorbţie de fonduri europene etc).

În ceea ce priveşte atuurile României,  fiind a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, atât ca teritoriu, cât şi ca populaţie, are o poziţie geografică favorabilă, la întretăierea marilor rute comerciale şi cu acces la regiunea Mării Negre - ceea ce îi oferă mari avantaje pentru sectorul de transport şi logistică. Un plan de dezvoltare economică bine gândit şi implementat o poate transforma într-o poartă a UE către şi dinspre Asia Centrală şi de Est. Prin diversitatea resurselor energetice autohtone, poziţia geografică, potenţialul de export şi rezervele încă neexploatate de mare adâncime din Marea Neagră, România are capacitatea de a deveni un hub energetic regional. România are şi un potenţial agricol incontestabil. Nu în ultimul rând, ţara se bucură în prezent de stabilitate macroeconomică, recâştigată după măsuri dureroase luate în perioada crizei. România a fost însă mereu performeră la capitolul macroeconomic, întocmai precum elevul silitor care a învăţat bine o singură lecţie pentru a-şi asigura promovarea.

Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România

Pentru România fundamentele macroeconomice vor rămâne similare cu cele din 2014; este dificil să credem că un avans al PIB estimat la circa 3% ar fi posibil. Cred că în ciuda percepţiei pozitive a oamenilor de afaceri şi a consumatorilor, rata de creştere economică va rămâne similară cu cea din 2014, adică mai aproape de 2%, decât de 3%. Vulnerabilităţile-cheie pentru România rămân: necesitatea creşterii creditării, posibilele schimbări politice, pieţele valutare volatile şi reformele în companiile mari din sectorul de stat, care trebuie să fie finalizate. România trebuie să se concentreze pe agenda „Talent“. Atât sectorul public, cât şi sectorul privat ar trebui să adopte strategii pentru a opri exodul creierelor. Vestea bună este că fenomentul corupţiei este abordat, dar trebuie făcut mult mai mult. În mod similar, birocraţia ar trebui eliminată pentru a permite sectorului IMM să crească.

Să spunem că este aşteptat un an 2015 complicat atât pentru zona euro, cât şi pentru România, într-o anumită măsură.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO