Eveniment

Bilanţul legislativ al anului 2014: Numărul de legi a scăzut la jumătate faţă de 2013, iar cel al ordonanţelor de urgenţă este mai mic cu 24%

Bilanţul legislativ al anului 2014: Numărul de legi a...

Autor: Adelina Mihai

06.01.2015, 00:06 83

Anul 2014 a fost un an mai „sărac“ din punctul de vedere al actelor normative adoptate de preşedinte, de premier, de Parlament, de Guvern sau chiar de instituţii precum BNR sau ASF, arată o analiză a ZF realizată pe baza informaţiilor de la Camera Deputaţilor.

Astfel, de la începutul acestui an au fost adoptate doar 182 de legi în Parlament, cu 53% mai puţine decât în 2013 (când numărul de legi a fost de 384) şi cu 18% mai puţine decât în 2012 (când au fost 222 de legi).

Printre legile adoptate în 2014 s-au aflat: instituirea zilei de 2 iunie ca Ziua Naţională pentru Adopţie, declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii, instituirea Zilei Limbii Slovace (pe 25 mai), o lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca Ziua Unirii Principatelor Române şi ca zi de sărbătoare naţională). De asemenea, s-au adus o serie de modificări la legea care consacră ziua de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România şi care permite organizarea de manifestaţii cu ocazia acestei zile, finanţate de stat.

O altă lege adoptată anul acesta propune măsuri de protecţie a animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice, care are ca scop, printre altele, înlocuirea şi reducerea utilizării animalelor în proceduri.
 

Legea bonelor şi reorganizarea Fiscului, printre preocupările de „business“ ale parlamentarilor

De asemenea, o modificare legislativă adusă de parlamentari exclude de la plata timbrului de mediu autovehiculele destinate transportului preşcolarilor şi elevilor, care nu erau prezente până anul acesta la capitolul „excepţii“ de la plata acestei taxe.

Pe lângă legile uzuale, cum este, de exemplu, una care aprobă scoaterea unor cantităţi de carburanţi din rezerva de stat pentru Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, parlamentarii au mai adoptat şi acte normative „noi“.

Un exemplu în acest sens este şi o lege care aprobă înfiinţarea Fundaţiei „Proiect Ferentari“, care are drept scop „îmbu­nă­tăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor români de etnie romă în comunităţile în care aceştia trăiesc“ şi „identificarea şi administrarea finanţării, cu celeritate şi transparenţă, a obiectivelor de investiţii în comunităţile de romi, indiferent dacă acestea se află în mediul urban sau rural“. De asemenea, a mai fost adoptată o lege pentru exercitarea profesiei de bonă.

Printre actele normative adoptate de parlamentari anul acesta se mai află şi o lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, o lege privind unele măsuri pentru îmbună­tă­ţirea si reorganizarea activităţii Agen­ţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dar şi una pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

 

Mai puţine ordonanţe de urgenţă

Guvernul condus de premierul Victor Ponta a fost mai puţin activ anul acesta din punctul de vedere al numărului de acte normative emise.

În 2014 s-au adoptat 89 de ordonanţe de urgenţă (cu 23% mai puţine decât numărul înregistrat în 2013), 1.134 de hotărâri de guvern (faţă de 1.138 în 2013) şi 332 de decizii ale primului-ministru (cu 33% mai puţine faţă de 2013, când au fost 497 decizii ale premierului).

Deciziile primului-ministru au avut un nivel foarte mare în 2012, fiind în număr de 564, având în vedere că 2012 a fost anul cu patru guverne, care a necesitat mult mai multe decizii de numiri şi eliberări din funcţii date de premier.

Una dintre ordonanţele de urgenţă adoptate anul acesta de guvern pentru modificarea legii educaţiei a permis ca, în cadrul universităţilor, să se înfiinţeze „colegii“ care să funcţioneze ca şcoli postliceale şi la care să se poată înscrie şi absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Totodată, o altă ordonanţă de urgenţă adoptată chiar ieri în şedinţa de guvern prevede posibilitatea ca persoanele cu titluri ştiinţifice să renunţe la drepturile aferente acestora, dar şi o altă măsură mult aşteptată de mediul de afaceri: introducerea în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar a formei de pregătire profesională organizată în sistem dual.

 

BNR - constantă la capitolul legislativ, ASF - mai puţine hotărâri

În ceea ce priveşte bilanţul legislativ al Băncii Naţionale, datele publicate de Camera Deputaţilor arată că BNR a rămas constantă în ultimii ani în materie de număr de regulamente, ordine, norme sau circulare emise.

O situaţie diferită se înregistrează însă în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, care şi-a înjumătăţit numărul de hotărâri adoptate în 2014 faţă de 2013, a crescut cu 60% numărul de decizii emise şi aproape că şi-a triplat numărul de regulamente în 2014 faţă de situaţia din 2013, arată datele centralizate de ZF.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO