Eveniment

Bilanţul ministrului sănătăţii după un an de mandat marcat de absenţa vaccinurilor, a medicamentelor şi de soluţii întârziate

Florian Bodog anunţa anul trecut proiectul legii vaccinării, care ar trebui să oblige părinţii să-şi vaccineze copiii, însă Vasile Barbu, reprezentantul pacienţilor, spune că nu s-a făcut nimic în acest sens

Florian Bodog anunţa anul trecut proiectul legii vaccinării, care ar trebui să oblige părinţii să-şi vaccineze copiii, însă Vasile Barbu, reprezentantul pacienţilor, spune că nu s-a făcut nimic în acest sens

Autor: Georgiana Mihalache

29.01.2018, 00:05 260

Bilanţul mandatului fostului ministru al sănătăţii Florian Bodog la un an de la preluarea portofoliului, durata medie de conducere a ministerului de resort în ultimii 20 de ani, aduce în prim-plan mai degrabă crizele din Sănătate decât realizările de la nivelul conducerii ministerului.

Şi anul 2017 a fost marcat de absenţa vaccinurilor, dar şi a altor medicamente, de problemele pacienţilor care aşteaptă în continuare începutul lunii pentru a-şi face analizele gratuit şi de nemulţumirea medicilor de familie, care nu au mai dorit să elibereze reţete compensate până când autorităţile nu le-au promis debirocratizarea muncii şi o mai bună finanţare a serviciilor.

„A fost un an pierdut, dar un an în care s-au adâncit foarte mult crizele pe toate palierele sistemului de sănătate. Un an de populism, de promisiuni, de încercare de dialog din partea noastră, dar ministrul s-a limitat doar la a asculta”, a spus pentru ZF Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Florian Bodog a anunţat încă de săp­tă­mâna trecută, înainte ca membrii PSD să se întâl­nească pentru a stabili lista de miniştri pentru guvernul Viorica Dăncilă, că nu îşi va depune candidatura pentru un nou mandat la conducerea Ministerului Sănătăţii.

Anul a debutat cu criza vaccinurilor ROR (rubeolă, oreion, rujeolă), care a fost gestionată prea târziu de minister, după ce bilanţul deceselor şi cazurile noi de îmbolnăviri creşteau de la o zi la alta, în ciuda semnalelor de alarmă trase de medicii de familie în cabinetele cărora nu mai ajungeau dozele de vaccin. Nu mai puţin de 38 de decese au fost înregistrate până în prezent din cauza rujeolei. Soluţia găsită de ministerul condus de Bodog a fost de suspendare a exportului paralel de vaccinuri, în condiţiile în care şi în plină criză de vaccin existau notificări pentru ca aceste produse să ia calea exportului.

Florian Bodog anunţa anul trecut proiectul legii vaccinării, care ar trebui să oblige părinţii să-şi vaccineze copiii, însă Vasile Barbu, reprezentantul pacienţilor, spune că nu s-a făcut nimic în acest sens.

„A întârziat foarte mult concursurile de ocupare a funcţiilor de manager în spitale, s-a stat aproape un an pe interimat, s-au pierdut foarte mulţi bani. Medicina de familie a fost tratată cu dispreţ. Medicina din ambulatoriu a fost total neglijată. Nu s-a comportat ca un ministru”, a mai spus Barbu.

Crizele din sănătate au continuat cu notificările pentru medicamentele cu discontinuitate temporară sau permanentă (pe motive comerciale) din baza de date a Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, care a ajuns să numere peste 460 de medicamente (diferite forme şi concentraţii) de la jumătatea lui 2016 până în prezent.

Anul trecut au venit şi primele date privind fenomenul exporturilor paralele de medicamente, estimate la 500 de milioane de euro de jucătorii din piaţă. Româânia a exportat produse farmaceutice de 725 mil. euro în 2016, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

După criza vaccinurilor şi absenţa medicamentelor, a urmat criza dozelor de imunoglobulină, o substanţă obţinută din plasmă sanguină umană care protejează organismul împotriva bolilor, după ce doar un singur producător mai aducea doze în ţară.

Soluţia luată de Bodog a fost de a suspenda pentru doi ani taxa clawback la produsele din plasmă, răspunzând astfel presiunilor pieţei farma.

Anul trecut s-a încheiat cu protestul medicilor de familie, care au anunţat că vor refuza să elibereze reţete pentru pacienţi până când ministerul nu va acorda mai mulţi bani prin buget către medicina de familie (în prezent sunt alocate în jur de 2 mld. lei), iar sistemul să fie debirocratizat.

Dotarea celor 34 de spitale cu echipamente RMN (rezonanţă magnetică nucleară) şi CT (computer tomograf) în urma unui împrumut de 19,8 milioane de euro de la Banca Mondială s-a semnat în timpul mandatului lui Bodog. Vasile Barbu aminteşte însă că acesta era un proiect mai vechi care trebuia realizat pentru a nu pierde banii.

Referitor la noul ministru, Sorina Pintea, fosta manageră a spitalului judeţean Baia Mare, Vasile Barbu spune că trebuie să fie atentă la fiecare palier al sănătăţii pe care să-l reformeze.

„Trebuie să oprească prăbuşirea sistemului şi să intre pe fiecare palier în parte, pe medicină de familie, pe ambulatoriu de specialitate, pe urgenţa medicală, pe spitale, să îndreptăm pacientul către medicul de familie. S ă pună accent pe un sistem care să prevină. Vrem să se scoată plafoanele de laboratoare, pacientul să aibă acces tot timpul lunii la analize medicale, nu doar la începutul lunii şi apoi să le plătească din propriul buzunar”, a spus Vasile Barbu.

Bugetul ministerului Sănătăţii în 2018 este de circa 8,8 miliarde de lei, cu 5% mai mare decât în 2017, în timp ce bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a ajuns la 34 mld. lei, plus 18%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO