Bilanţul ultimilor opt ani de fonduri europene: „Nu avem absorbţie prea bună, dar avem o tolbă plină de lecţii învăţate“

16 dec 2014 Autor: Adelina Mihai

Peste 2,2 miliarde de euro au intrat în economie în primele zece luni ale anului din rambursările făcute pe proiecte europene, o evoluţie mediocră faţă de ţinta propusă de oficiali şi cu mult sub aşteptările bancherilor coordonatori de divizii de fonduri UE, care estimau, la începutul anului, volume de rambursare de două sau de trei ori mai mari. Totuşi, există mai mult optimism pentru anul viitor, având în vedere că s-au rezolvat o serie de probleme „tehnice“ ale mecanismului de finanţare, spun consultanţii.

În total, România a atras în ultimii opt ani doar 7,3 miliarde de euro din cele peste 19,2 miliarde puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007 – 2013, iar rata de absorbţie în luna octombrie a ajuns la 38%.

Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, şi-a reevaluat ţintele, astfel că a ajuns, în cea mai recentă estimare, să spună că România va atrage 80% din fondurile UE până la finalul lui 2015, iar rata de absorbţie va fi de 55% la finalul acestui an.

„Într-adevăr, evoluţia absorbţiei de anul acesta nu este cum a fost planificată la început, dar practic s-a repoziţionat un sistem care nu mai funcţiona. Din perspectivă tehnică, au fost câteva probleme care s-au rezolvat în 2014: să nu uităm că POSDRU s-a deblocat de curând, iar în infrastructură a fost anul rezilierilor de contracte. Există premisele ca în anul viitor să avem un salt optimist în materie de absorbţie. În opinia mea, scenariul realist ar fi ca până la finalul anului viitor să avem o aborbţie de 70%, iar cel optimist este de 80% absorbţie“, a spus Dragoş Pîslaru, director general al firmei de consultanţă GEA Strategy & Consulting.

Totuşi, rata de absorbţie din prezent, de 38%, plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, în timp ce în Polonia are o absorbţie de peste 66%, iar Cehia are o absorbţie de aproape 50%. Până şi Bulgaria a depăşit România la capitolul absorbţie de fonduri UE, cu o rată de aproape 50%, în timp ce Croaţia, stat intrat în Uniunea Europeană abia în 2013, are o absorbţie de peste 18%.

„Alte state au avut rate de absorbţie mai mari deoarece au avut o aşezare mai bună a mecanismului de finanţare. Pentru noi, chiar dacă am avut o experienţă anterioară de doi ani, totul a fost nou, am experimentat mai mult. Nu avem absorbţie foarte bună, dar avem o tolbă plină de lecţii învăţate. Este foarte greu să recuperezi în doi ani ceea ce nu s-a întâmplat cu cinci ani înainte, dar eforturi semnificative au fost pentru îmbunătăţirea absorbţiei, POSDRU nu s-a mai blocat, s-au îmbunătăţit mecanismele de plată, s-au introdus instrumente noi de finanţare, deci putem spune că au fost şi aspecte pozitive în ultimul an“, a spus Dan Barna, consultant în fonduri structurale şi partener în cadrul companiei Structural Consulting Group.

Pe de altă parte, absorbţia de fonduri europene făcută la timp a fost unul dintre factorii care au dus la „miracolul polonez“, în sensul că a ajutat această ţară să evite recesiunea, în timp ce restul statelor europene au înregistrat scăderi ale PIB-ului.

„Succesul absorbţiei în cazul Poloniei vine de la gestiunea iniţială, ei au avut proiecte de mare amploare, conduse de un singur minister încă de la început. Au avut o abordare strategică. La noi, deşi avem un minister al fondurilor europene, nu el ia deciziile. Spre exemplu, masterplanul pe transport nu este făcut de Ministerul Fondurilor Europene, iar decizia finală nu îi aparţine“, a mai spus Dragoş Pîslaru de la GEA.

El a amintit şi de cazul rambursărilor din cadrul programului de preaderare ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), unde, cu un an înainte de finalizare, rata de absorbţie era de 40%, iar până la ter­minarea programului absorbţia a ajuns la 90%. La ISPA, director a fost în perioada 2000 - 2004 actualul ministru al fondurilor europene, Eugen Teodorovici.

„Probabil că va exista o evoluţie specta­culoasă anul viitor, pentru că avem acest obicei de a lăsa totul pe ultima sută de metri, se întâmplă exact cum scria, în 1907, Dumitru Drăghicescu în cartea «Din psihologia poporului român», când ţăranii se adunau şi îşi strângeau recoltele în ultimul moment“, conchide Dragoş Pîslaru.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.12.2014

 
Cuvinte cheie:
fonduri europene
, uniunea europeana
, bilant
, absorbtie
, bancheri
, economie
, estimare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide