Eveniment

BNR ameninţă guvernul cu schimbarea politicii monetare dacă se adoptă toate reducerile de taxe şi majorările salariale

BNR ameninţă guvernul cu schimbarea politicii monetare dacă se adoptă toate reducerile de taxe şi majorările salariale

Văd lucrurile diferit. Guvernatorul BNR Mugur IsÂrescu a devenit cel mai important critic al măsurilor de relaxare fiscală propuse de premierul Victor Ponta (dreapta)

Autor: Iulian Anghel

20.08.2015, 00:06 4285
Într-o ofensivă fără precedent, BNR continuă campania împotriva măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în noul cod fiscal, pe considerentul că amploarea lor pune în pericol echilibrul bugetar, poziţia României pe pieţele financiare şi ar obliga banca centrală să-şi schimbe politica monetară care merge în direcţia relaxării dobânzii-cheie, aflat acum la un minim istoric de 1,75%.

Chiar dacă nu o face mereu direct, ci apelează la opinia specialiş­tilor săi, opoziţia BNR faţă de amploarea reducerilor fiscale şi, mai nou, faţă de anun­ţatele majorări salariale indică o înverşunare care ajunge până la ameninţări: BNR îşi va schimba politica de relaxare a dobânzii, for­ţată în această direcţie de politica fiscală a guvernului.

După ce miercuri, într-un interviu pentru Revista 22, guvernatorul Mugur Isărescu susţinuse că economia se îndreaptă spre limita potenţialului ei de creştere de 4%, iar stimularea ei suplimentară prin majorarea consumului ca urmare a reducerii masive de taxe pune în pericol echilibrele macroeconomice, ieri Mirela Roman, directorul de comunicare al BNR, susţinea într-o opinie pe blogul băncii (www.opiniibnr.ro) că modificarea impozitării indirecte (a TVA) afectează în mod direct preţurile de consum, iar „politicile fiscal-bugetare laxe à la longue erodează sustenabilitatea finanţelor publice, determinând creşterea aşteptărilor inflaţioniste“.

„În aceeaşi notă, politica fiscal-bugetară poate stimula creşterea economică durabilă doar dacă generează o îmbunătăţire substanţială a productivităţii şi investiţiilor“, susţine ea, opinie ce o regăsim şi în interviul guvernatorului.

Însă se întreabă retoric directorul BNR, anticipând eventualele reacţii la intervenţia băncii centrale în politica fiscală a guvernului: „Ce legătură are asta cu modul în care băncile centrale comunică? De ce vorbesc ele despre subiecte care sunt treaba altora?“.

Pentru că, explică ea, în condiţiile în care măsurile în domeniul fiscal-bugetar determină o reconfigurare a conduitei politicii monetare, această schimbare trebuie explicată publicului larg şi această comunicare publică este o obligaţie asumată de către băncile centrale. Or, ceea ce spune de fapt fraza de mai sus este că politica monetară a BNR ar putea fi schimbată de politica fiscal-bugetară a guvernului, adică dobânzile la lei vor creşte.

Mirela Roman mai spune că băncile centrale pot avea opinii cu privire la politicile fiscal-bugetare în dorinţa de a furniza autorităţilor responsabile o evaluare pertinentă şi completă a condiţiilor necesare pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi mai ales a unui cadru macroeconomic stabil pe termen mediu şi lung. „Fără acest cadru macroeconomic stabil măsurile de politică monetară pot fi cartuşe trase în aer şi nu de puţine ori acestea se întorc împotrivă.“

Datorită scăderii inflaţie din ultimii ani, dobânda de politică monetară a ajuns la un nivel minim istoric de 1,75% pe an. Acest lucru a determinat şi scăderea dramatică a dobânzilor la lei atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice. Indicele de referinţă pentru credite - ROBOR la trei luni - se situează la 1,3% pe an, un nivel extrem de scăzut, care a permis şi reducerea costurilor de finanţare.

AFACERI DE LA ZERO