• Leu / EUR4.6975
  • Leu / GBP5.3305
  • Leu / USD4.1192
Eveniment

BNR aruncă în aer prognozele de revenire economică

BNR aruncă în aer prognozele de revenire economică

Autor: Liviu Chiru

23 sep 2010 24

Lucian Croitoru consideră că ajustarea deficitului bugetar va fi foarte dificilă, întrucât una din pârghiile importante era chiar creşterea economiei, care ar fi însemnat o bază mai mare de taxare pentru stat şi, consectutiv, venituri mai mari.

"Noi avem de convers la un deficit bugetar de 3% (din Produsul Intern Brut în 2012 - n. red.) şi 4,4% în 2011, de la 6,8% anul acesta. Cred că este extrem de dificil de atins ambele ţinte. Reducerea deficitului este bazată pe creşterea PIB, care nu cred că se va produce. Chiar şi în 2010 creşterea economiei s-ar putea să fie mai negativă decât se estimează acum", a spus Croitoru, subliniind că în 2011 PIB-ul nu va fi mult modificat în termeni reali faţă de anul acesta. Recent, şi Sebastian Vlă­descu, care a părăsit fotoliul de ministru al finanţelor la începutul lunii, a declarat că în 2011 România va avea cel mult o creştere economică anemică, de până la 1%.

Se repetă astfel scenariul de anul trecut, când prognozele privind evoluţia economiei au fost revizuite în repetate rânduri, de fiecare dată în jos. În 2010, primele estimări indicau o creştere economică cu puţin peste 1%, însă din primăvară a început un şir de ajustări, ultima proiecţie (de la rectificarea bugetară din vară) ajungând la o scădere cu 1,9%.
După primele şapte luni, deficitul bugetar urcase la 20 mld. lei (echivalentul a 4,7 mld. euro), reprezentând 3,9% din PIB. Pe primul semestru, economia a înregistrat o scădere în termeni reali cu 1,5% faţă de perioada similară din 2009. Nici măcar în trimestrul al doilea - în care erau mai multe semne de revenire - economia nu a reuşit să ajungă la nivelul din urmă cu un an. Aplicarea măsurilor dure de ajustare bugetară din vară - reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24% - va amplifica contracţia consumului privat în a doua parte a anului.

Croitoru vede probleme în reducerea deficitului inclusiv din cauza metodei alese, prin reducerea cheltuielilor publice, în condiţiile în care creşte aversiunea populaţiei faţă de astfel de măsuri.
"Ambele reduceri ale deficitului, în 2011 şi 2012, sunt bazate pe ajustări mari în cheltuieli, nu în taxe. Datorită faptului că pe multe canale în societatea românească s-a infuzat foarte mult populism, gradul de rezistenţă la orice reformă mai dură a crescut foarte mult", spune Croitoru.
La rândul său, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune că românii au nevoie de o schimbare comportamentală pentru a face faţă rigorilor din zona euro. "În zona euro avem azi două civilizaţii, cea germano-baltică, care favorizează o inflaţie mică, deficite externe mici şi şomaj mic şi cea mediteraneano-celtică, mai relaxată", spune Lazea. El consideră că, în condiţiile actuale, intrarea în zona euro ar putea veni cu riscuri pentru România. "Vestea bună este că intrând în zona euro, România va avea o inflaţie mică. Dar vestea proastă este că va trebui să plătească fie prin deficite externe foarte mari, fie prin şomaj mai mare. Există opţiunea de a modifica comportamentul, aşa cum au făcut slovenii. Să lucrăm şi să consumăm ca germanii", spune Lazea.

Analiştii din băncile comerciale spun de asemenea că statul trebuie să găsească o cale de a reduce deficitul, pentru că BNR nu mai are multe soluţii la îndemână. "Am ajuns la limita de jos în ce priveşte posibilitatea politicii monetare de a stimula economia. Şi orice stimulare prin politica monetară, în condiţiile în care politica fiscală nu şi-a făcut treaba, este de altfel dău­nătoare economiei", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank. BNR a menţinut în vară dobânda-cheie la 6,25% pe an, în timp ce inflaţia anuală a urcat la 7,5% în august, ca efect al majorării TVA. Chideşciuc vede o contracţie a economiei cu 2,8% anul acesta şi cu 1,8% la anul.
"BNR a lăsat lichiditate în piaţă şi astfel a împins dobânzile sub rata de politică monetară. Dar vedem că pentru scadenţele mai lungi dobânzile sunt tot sus, şi asta pentru că toată lumea se teme de stat. BNR nu are ce să facă în privinţa dobânzilor pe termen lung, acolo statul trebuie să arate un comportament prudent", spune Chideşciuc.
Practic, investitorii ezită să împrumute statul la randamente mai mici de 7% pe an, aşa cum ar dori Trezoreria, temându-se că statul ar putea să aibă în viitor o nevoie mult mai mare de finanţare şi va plăti dobânzi mai mari pentru a lua bani. Aceasta ar însemna că investitorii care cumpără acum la randamente mai mici vor pierde bani.
Inclusiv Croitoru vede pericolul unei creşteri puternice a datoriei publice, în condiţiile în care întregul efort de reducere a cheltuielilor ar trebui concentrat anul acesta şi în 2011, având în vedere că 2012 va fi un an electoral.

"Dacă rămânem cu deficitul bugetar la 6% din PIB în următorii doi ani, scenariu căruia îi atribui o probabilitate destul de mare, atunci datoria publică se va duce cel puţin la 44%-45% din PIB", a spus oficialul BNR.
liviu.chiru@zf.ro

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6975
Diferență: 0,1813
Ieri: 4.6890
Azi: 4.1192
Diferență: 0,1605
Ieri: 4.1126
Azi: 5.3305
Diferență: 0,6476
Ieri: 5.2962
Azi: 4.1441
Diferență: -0,0289
Ieri: 4.1453