Lucian Croitoru consideră că ajustarea deficitului bugetar va fifoarte dificilă, întrucât una din pârghiile importante era chiarcreşterea economiei, care ar fi însemnat o bază mai mare de taxarepentru stat şi, consectutiv, venituri mai mari.
"Noi avem de convers la un deficit bugetar de 3% (din ProdusulIntern Brut în 2012 - n. red.) şi 4,4% în 2011, de la 6,8% anulacesta. Cred că este extrem de dificil de atins ambele ţinte.Reducerea deficitului este bazată pe creşterea PIB, care nu cred căse va produce. Chiar şi în 2010 creşterea economiei s-ar putea săfie mai negativă decât se estimează acum", a spus Croitoru,subliniind că în 2011 PIB-ul nu va fi mult modificat în termenireali faţă de anul acesta. Recent, şi Sebastian Vlădescu, care apărăsit fotoliul de ministru al finanţelor la începutul lunii, adeclarat că în 2011 România va avea cel mult o creştere economicăanemică, de până la 1%.
Se repetă astfel scenariul de anul trecut, când prognozele privindevoluţia economiei au fost revizuite în repetate rânduri, defiecare dată în jos. În 2010, primele estimări indicau o creştereeconomică cu puţin peste 1%, însă din primăvară a început un şir deajustări, ultima proiecţie (de la rectificarea bugetară din vară)ajungând la o scădere cu 1,9%.
După primele şapte luni, deficitul bugetar urcase la 20 mld. lei(echivalentul a 4,7 mld. euro), reprezentând 3,9% din PIB. Peprimul semestru, economia a înregistrat o scădere în termeni realicu 1,5% faţă de perioada similară din 2009. Nici măcar întrimestrul al doilea - în care erau mai multe semne de revenire -economia nu a reuşit să ajungă la nivelul din urmă cu un an.Aplicarea măsurilor dure de ajustare bugetară din vară - reducereasalariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24% -va amplifica contracţia consumului privat în a doua parte aanului.
Croitoru vede probleme în reducerea deficitului inclusiv din cauzametodei alese, prin reducerea cheltuielilor publice, în condiţiileîn care creşte aversiunea populaţiei faţă de astfel demăsuri.
"Ambele reduceri ale deficitului, în 2011 şi 2012, sunt bazate peajustări mari în cheltuieli, nu în taxe. Datorită faptului că pemulte canale în societatea românească s-a infuzat foarte multpopulism, gradul de rezistenţă la orice reformă mai dură a crescutfoarte mult", spune Croitoru.
La rândul său, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune căromânii au nevoie de o schimbare comportamentală pentru a face faţărigorilor din zona euro. "În zona euro avem azi două civilizaţii,cea germano-baltică, care favorizează o inflaţie mică, deficiteexterne mici şi şomaj mic şi cea mediteraneano-celtică, mairelaxată", spune Lazea. El consideră că, în condiţiile actuale,intrarea în zona euro ar putea veni cu riscuri pentru România."Vestea bună este că intrând în zona euro, România va avea oinflaţie mică. Dar vestea proastă este că va trebui să plăteascăfie prin deficite externe foarte mari, fie prin şomaj mai mare.Există opţiunea de a modifica comportamentul, aşa cum au făcutslovenii. Să lucrăm şi să consumăm ca germanii", spune Lazea.
Analiştii din băncile comerciale spun de asemenea că statul trebuiesă găsească o cale de a reduce deficitul, pentru că BNR nu mai aremulte soluţii la îndemână. "Am ajuns la limita de jos în cepriveşte posibilitatea politicii monetare de a stimula economia. Şiorice stimulare prin politica monetară, în condiţiile în carepolitica fiscală nu şi-a făcut treaba, este de altfel dăunătoareeconomiei", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef alING Bank. BNR a menţinut în vară dobânda-cheie la 6,25% pe an, întimp ce inflaţia anuală a urcat la 7,5% în august, ca efect almajorării TVA. Chideşciuc vede o contracţie a economiei cu 2,8%anul acesta şi cu 1,8% la anul.
"BNR a lăsat lichiditate în piaţă şi astfel a împins dobânzile subrata de politică monetară. Dar vedem că pentru scadenţele mai lungidobânzile sunt tot sus, şi asta pentru că toată lumea se teme destat. BNR nu are ce să facă în privinţa dobânzilor pe termen lung,acolo statul trebuie să arate un comportament prudent", spuneChideşciuc.
Practic, investitorii ezită să împrumute statul la randamente maimici de 7% pe an, aşa cum ar dori Trezoreria, temându-se că statular putea să aibă în viitor o nevoie mult mai mare de finanţare şiva plăti dobânzi mai mari pentru a lua bani. Aceasta ar însemna căinvestitorii care cumpără acum la randamente mai mici vor pierdebani.
Inclusiv Croitoru vede pericolul unei creşteri puternice a datorieipublice, în condiţiile în care întregul efort de reducere acheltuielilor ar trebui concentrat anul acesta şi în 2011, având învedere că 2012 va fi un an electoral.
"Dacă rămânem cu deficitul bugetar la 6% din PIB în următorii doiani, scenariu căruia îi atribui o probabilitate destul de mare,atunci datoria publică se va duce cel puţin la 44%-45% din PIB", aspus oficialul BNR.
liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
