Banca Naţională urmează să definitivezeşi să aprobe reglementările privindfuncţionarea unui nou tip de instituţie financiară pe piaţa locală -aşa-numita "bridge bank" - bancă-punte - care să poată prelua rapid spre administrarebănci comerciale care intră în dificultate.
Fondul de Garantare a Depozitelor ar urma săconstituie banca-punte şi să o împuternicească săpreia o instituţie de credit cu probleme grave desolvabilitate şi lichiditate.Rămâne de văzut care vor fi criteriile pe bazacărora va avea loc o asemenea preluare, respectivdacă noul mecanism de salvare a unei bănci va fivalabil pentru orice instituţie de credit.România s-a angajat faţă de Fondul MonetarInternaţional prin acordulstand-by de tip preventiv capână la sfârşitul lunii octombriesă reglementezefuncţionarea instituţiei detipul "bridge bank" pentruextinderea gamei de instrumentecare să permită intervenţii rapide în sistem,cu efecte negative minimeasupra stabilităţii financiare generale.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionaleurma să discute vineri aprobarea acestor noi reglementări. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatoruluiBNR, a menţionat că aceste schimbări vor fifăcute publice în perioada următoare, după avizulfinal al Consiliului de Administraţie.Violenţa crizei financiarecare a izbucnit în 2008 adeterminat la nivel mondialschimbări rapide de legislaţie în domeniul supravegheriibancare.
Banca Naţională discută de mai multtimp adaptarea legislaţieide supraveghere la noile condiţii, astfel încât săpoată acţiona cu rapiditate atunci când situaţiaunei bănci se deteriorează.
În trecut, BNR trebuia să aştepte până erauparcurse toate etapele impuse de legislaţia privindfalimentul. Acum, BNR nu vrea să se mai ajungăîn această situaţie care poate fi mult mai costisitoaredecât introducerea unei bănci-punte care săadministreze activele şi pasivele unei bănci cu probleme.
Banca-punte va fi o bancă nouă, cu durată defuncţionare limitată, cu gamă completă de serviciiautorizate de BNR şi supravegheată de banca centrală.Aceasta va prelua rapid (practic într-un weekend) depozitele şi creditele unei bănci care nuse mai descurcă pe piaţă şi va asigura continuitateaactivităţii fără nicio întrerupere a programului normalde funcţionare.
Banca-punte va continua să îndeplinească angajamentele faţă de deponenţi şi va evita întreruperea/solicitarea rambursării anticipate a creditelor în derulare.
Obiectivul de bază al acestei noi bănci va fi să găsească investitori privaţi eligibili care să-i preia bilanţul cât mai curând posibil, integral sau parţial. În sistemul bancar din SUA durata de viaţă a unei asemenea instituţii este limitată la trei ani, însă există şi posibilitatea prelungirii. Dacă nu se poate găsi cumpărător, portofoliul de active ar putea ajunge la Fondul de Garantare a Depozitelor care să se ocupe de lichidare.
Banca-punte este o formulă inventată pentru evitarea unor falimente cu efect perturbator puternic mai ales în cazul unor bănci cu poziţie sistemică.
În contextul crizei externe şi al riscurilor de contagiune pentru piaţa bancară locală, FMI a cerut Băncii Naţionale întărirea setului de instrumente cu ajutorul cărora să poată interveni rapid şi eficient în situaţii deosebite.
"Autorităţile trebuie să continue să dezvolte proceduri pentru a-şi exercita puterile sporite în domeniul reglementării bancare astfel încât să fie pe deplin pregătite în cazul în care o bancă s-ar confrunta cu probleme."
De asemenea, FMI crede că BNR trebuie să rămână foarte atentă la orice dificultate cu care s-ar confrunta băncile mici de pe piaţă.
În ultima perioadă toţi oficialii BNR, începând cu guvernatorul şi până la şeful Supravegherii Nicolae Cinteză, au dat asigurări că sistemul bancar românesc în ansamblu este solid şi că nicio bancă nu are probleme.
În România funcţionează 41 de bănci comerciale, a căror solvabilitate medie era de peste 14% la sfârşitul lunii iunie.
În aceşti ani de criză, acţionarii străini ai băncilor de pe piaţa locală au fost presaţi de BNR să întărească capitalul entităţilor de la Bucureşti, astfel că în ultimii doi ani sumele aduse la capital s-au ridicat la circa un miliard de euro plus credite subordonate de mai multe zeci de milioane.
Şeful Supravegherii din BNR analizează în mod curent situaţia băncilor din punctul de vedere al indicatorilor de solvabilitate, dar şi al operaţiunilor zilnice de piaţă astfel încât să aibă o imagine în timp real cu privire la poziţia fiecărei bănci. BNR a mers până într-acolo încât a solicitat în unele cazuri băncilor-mamă sau acţionarilor majoritari schimbarea unor preşedinţi de bănci sau a unor directori.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, entitatea care trebuie să despăgubească deponenţii unei bănci care a intrat în faliment până la suma maximă de 100.000 de euro/deponent, a fost înfiinţat în 1996. De-a lungul timpului a despăgubit deponenţi ai unor bănci precum Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont sau Banca Columna.
În acest moment instituţia care îşi constituie resursele financiare de despăgubire prin contribuţiile băncilor este condusă de Eugen Dijmărescu, fost viceguvernator al BNR, ca director general, şi de Lia Tase, fostul şef al pieţelor financiare din BNR, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
