♦ Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut între ianuarie - iunie 2024 la 12,17 miliarde euro, cu 3 miliarde de euro peste cel înregistrat în primele şase luni ale anului trecut (plus 34,4%) ♦ Deficitul de cont, strivit de deficitul comercial nu a mai putut fi echilibrat îndestulător din excedentul înregistrat în trecut de servicii.
Deficitul comercial a înregistrat, în primul semestru, o creştere cu 1,9 mld. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2023, până la 15 mld. euro (plus 14,5%). Execedentul serviciilor a fost de 6,1 mld. euro, cu un miliard de euro sub excedentul din primele şase luni ale lui 2013 (minus 15,2%).
Situaţia nefericită a deficitelor gemene apasă de ani de zile asupra economiei. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este lovit de structura exporturilor.
Doar în luna iunie deficitul comercial a fost de aproape 2,8 mld. euro (15 mld. euro la şase luni). Faţă de iunie 2023, exporturile din iunie 2024 au crescut cu doar 0,1%, iar importurile au avansat cu 5,2%.
La şase luni din 2024, exporturile de bunuri au scăzut cu 2,4% (an/an) iar importurile au crescut cu 1%. Şi, cum exportul de servicii şi-a restrâns excedentul cu 15%, contul curent s-a deteriorat vizibil.
În privinţa deficitului bugetar, acolo lucrurile stau şi mai rău. Guvernul are nevoie de o consolidare fiscală pentru că deficitul bugetar ar putea ajunge chiar şi la 7% din PIB, în acest an. Un deficit atât de mare necesită corecţii pe măsură, dar la manşa economiei nu mai e nimeni. Guvernul încearcă o înţelegere pe termen lung cu Comisia Europeană (România este în procedură de deficit excesiv, deci sub „controlul” Comisiei), dar un rezultat mulţumitor este doar un pariu. Guvernul are nevoie de bani pentru a-şi finanţa deficitele şi acestea sunt şi primele jaloane la care investitorii se uită când decid să investească sau nu în România. Fondurile europene, remiterile şi împrumuturile din ce în ce mai mari sunt sursele de acoperire a golurilor din economie. Dar, dacă vine o furtună ca cea prevăzută şi, din fericire, ratată deocamdată, legată de ipoteza intrării SUA în recesiune atunci lucrurile se schimbă dramatic. Când nu ai bani, dar ai nevoie ca de aer de ei, atunci pieţele te penalizează. BNR a spus din nou, recent, că lipsa unui program coerent de corectare a deficitului bugetar ar putea creşte costul de finanţare a statului, cost şi aşa ajuns la cer. Deja prima de risc a României este cea mai mare din regiune, depăşind 200 puncte de bază. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Singurul motiv care determină această situaţie, care trebuie să ne dea de gândit, este mărimea deficitului bugetar.
În privinţa deficitului de cont curent, acesta a fost mai mare şi pentru că soldul pozitiv al balanţei serviciilor a fost cu peste un miliard de euro mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.
În zona serviciilor, telecomunicaţiile, serviciile informatice şi informaţionale au avut cel mai mare excedent, de 2,9 miliarde euro, în uşoară scădere, totuşi, fată de primele 6 luni din 2023. Transporturile au avut un excedent de 2,7 miliarde de euro, cu 300 mil. euro sub rezultatul din prima parte a lui 2003.
Dar oamenii au continuat să se plimbe şi au cheltuit, în străinătate, 4,1 miliarde de euro în primele şase luni din an, cu un deficit de 2,2 mld. euro (1,6 mld. euro, în primele luni din 2023).
„Deficitul de cont curent a crescut, iar turismul are un deficit major. Turismul este puternic negativ: 8,6 de miliarde de euro au plătit românii în străinatate anul trecut”, s-a plâns guvernatorul BNR Mugur Isărescu vinerea trecută, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.
ISD-urile, în creştere
Investiţiile străine directe au însumat, în primele şase luni din an, 3,2 miliarde euro (comparativ cu 2,8 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2023). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au avut o valoare netă netă de 3,7 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 490 mil. euro.
iulian.anghel@zf.ro
