Economia a continuat să se redreseze în T 1/2021 într-un ritm mult mai puternic decât cel anticipat, în condiţiile unui avans trimestrial de de 2,8% în T1/2021 faţă de T4/2020.
O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală, în acest interval, a contracţiei economice din trimestru 2/2020, precum şi redeschiderea gapului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, arată minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 7 iulie 2020, publicată pe site-ul Băncii Naţionale.
Potrivit analizei membrilor Consiliului de Administraţie al băncii centrale, din perspectiva variaţiilor anuale, redresarea a accelerat graţie cererii interne, iar consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricţii de mobilitate.
Potrivit altor date, de această dată de la INS, în luna mai, faţă de mai 2020, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 18,3% iar cifra de afaceri din comerţul cu ridicata cu 26,8%. Serviciile prestate întreprinderilor au avansat cu 29,9, iar serviciile prestate populaţiei cu 299%.
Membrii Consiliului de Administraţie al BNR arată că investiţiile „şi-au mărit uşor contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB“ (premierul Florin Cîţu pune revenirea economică exclusive pe seama investiţiilor – n. red.), aceasta ajungând astfel să fie majoritară, pe fondul saltului amplu înregistrat de variaţia investiţiilor nete în utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistentă de ritm a construcţiilor noi“.
Partea proastă este că exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, în condiţiile creşterii ceva mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut, arată minuta şedinţei de politică monetară.
O înrăutăţire considerabilă, arată sursa citată, au cunoscut şi balanţa veniturilor primare, precum şi cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite şi, în mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri UE.
Balanţa de plăţi la cinci luni arată cifre surprinzătoate: veniturile primare (care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare - investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii - şi alte venituri primare - impozite, subvenţii) a avut un deficit de 1,1 miliarde de euro în vreme ce în alţi ani era pe excedent. În toţi anii din urmă, serviciile au ţinut în echilibru deficitul de cont curent, în faţa creşterii puternice a deficitului de bunuri care creşte constant (va trece anul acesta, foarte probabil, de 20 de miliarde de euro).
„În aceste condiţii, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunţată creştere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluţie considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parţial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare şi exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 –, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creşterii foarte ample a volumului investiţiilor străine directe nete“, arată sursa citată.
În privinţa pieţei muncii, BNR crede că, în perspectivă apropiată, este de aşteptat ca gradul de relaxare să continue să scadă, date fiind „intenţiile solide“ de angajare pentru trimestrul 3/2021 care sunt de natură să reducă şi riscurile decurgând din încetarea la finele lunii iunie a unor măsuri guvernamentale destinate reţinerii forţei de muncă.
„Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, persistă însă incertitudini legate de situaţia epidemiologică – în condiţiile răspândirii la nivel european a variantei mai contagioase a coronavirusului şi ale încetinirii vaccinării pe plan intern –, dar şi de capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programelor de sprijin, ori în contextul scumpirii substanţiale a unor materii prime.“
Anterior BNR aprecia o inflaţie de 4,1% la final de an, opinînd că inflaţia va fi de scurtă durată. Membrii consiliului de administraţie ai Băncii Naţionale admit însă în documentul citat că impactul inflaţionist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, implicit de natură să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu (din cauza posibilelor scumpiri mai mari ale preţurilor energiei, precum şi creşterile sincronizate ale cotaţiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare, ce alimentează inflaţia pe plan mondial).
„O creştere mai amplă a ratei inflaţiei ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populaţiei, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum şi a celei agregate pe un orizont considerabil de timp.“
BNR nu are în vedere însă creşterea dobînzii de politică monetară pentru că inflaţia nu corespunde „definiţiei de manual“ a spus (într-o discuţie separată cu reporterul ZF) Adrian Vasilescu (BNR). Definiţia „de manual“ pentru inflaţie este o „creştere generalizată a preţurilor“. Or, spune Vasilescu, noi nu ne confruntăm cu aşa ceva: a crescut preţul energiei, creşte preţul carbunanţilor şi al tutunului, dar toate celelalte sunt în limita acceptabilă de sub 2% (procent avansat de Alan Greenspan, fost şef al fed, şi îmbrăţişat mai apoi de toţi drept definiţia perfectă a inflaţiei ideale).
Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere de 5% a salariului net în 2021, dar inflaţia de 4% muşcă adânc din creşterea reală a salariilor.
