Eveniment

BNR: Interferenţa acţionarilor greci cu băncile locale este limitată sever de regulile Băncii Naţionale

BNR: Interferenţa acţionarilor greci cu băncile locale este limitată sever de regulile Băncii Naţionale

Autor: Ciprian Botea

29.06.2015, 00:06 671
Cele patru bănci locale controlate de grupuri financiare de la Atena sunt reglementate de BNR, care poate acţiona în cazul în care observă interferenţe din partea acţio­narilor, iar depozitele atrase de acestea sunt garantate de stat, ceea ce elimină riscul unui val de panică în rândul deponenţilor, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

„Dincolo de realitatea din Grecia, subliniez că băncile locale sunt româneşti şi au doar capital grecesc. Posesorii acestui capital sunt limitaţi sever de regulile noastre interne. Există un protocol foarte clar, cu reguli foarte precise în caz de interferenţă a acţionarilor. Totul este stabilit în cel mai mic detaliu“, a declarat Vasilescu pentru ZF.

Grecii controlează patru bănci locale - Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească - care deţin împreună 12% din activele de 360 miliarde de lei ale sistemului bancar românesc. Acestea au depozite de la populaţie şi companii de circa 24 mld. lei, adică aproape 10% din totalul depozitelor locale.

„Am văzut în acest an de criză că niciodată nu a existat risc de panică în rândul depo­nenţilor băncilor cu acţionariat grecesc, iar această realitate este datorată faptului că depo­zitele sunt garantate de către stat şi po­si­bilităţii de manevră pe care o are banca centrală dacă s-ar simiţi interferenţa acţio­narilor“, a mai pre-cizat Vasilescu.

Situaţia din Grecia s-a complicat în condiţiile în care guvernul de la Atena a convocat un referendum duminica viitoare pe tema condiţiilor impuse de creditorii internaţionali pentru prelungirea acordului de asistenţă. Şi aceasta în condiţiile în care marţi ajunge la scadenţă o rată pe care Grecia trebuie să o achite către Fondul Monetar Internaţional.

„Cred că este important să aşteptăm să vedem care va fi rezultatul referendumului de duminica viitoare şi să vedem dacă acest referendum va avea loc. Este foarte probabil ca rezultatul acestui referendum să fie categoric şi anume grecii să spună: vrem să rămânem în zona euro. Un asemenea răspuns ar simplifica foarte mult lucrurile“, consideră el.

 

Leul intră din nou sub presiune

Leul a întrerupt vineri o serie de cinci şedinţe consecutive de apreciere pe parcursul cărora câşti­gase peste trei bani în faţa monedei unice europene, o mişcare anticipată de analişti în contextul apropierii momentului decisiv privind soarta Greciei.

Criza grecească, reactivată la începutul lunii iunie, a avut un efect imediat asupra cursului de schimb, iar leul a consemnat o depreciere 1,2% în prima jumătate a lunii, pentru ca ulterior apele să se liniştească în condiţiile în care jucătorii din piaţă au intrat în expectativă.

Leul reuşise chiar o decuplare vizibilă faţă de tendinţa regională de creştere a aversiunii la risc în şedinţa de joia trecută, când a reuşit o apreciere cu aproape o jumătate de punct procentual în faţa euro.

Revenirea leului pe o tendinţă descendentă în şedinţa de vineri poate indica o nouă direcţie a cursului pentru săptămâna aceasta, care se anunţă decisivă în privinţa sorţii Greciei.

 
 

Iulie vine cu scadenţa la titluri în euro de aproape 900 mil. euro

Ministerul Finanţelor va avea o misiune dificilă în luna iulie, în condiţiile în care ajung la maturitate obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro, iar costurile refinanţării ar putea să creas­că în contextul tensiunilor legate de Gre­cia.

Un alt vârf de plată a datoriei va fi în oc­tom­brie, când ajung la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. lei. În ultima perioadă s-a ob­servat o tendinţă de creştere uşoară a cos­tu­rilor la care s-a împrumutat statul, în prin­cipal pe termene de peste 3 ani.

Ponderea îm­pru­mu­turilor în euro în structura datoriei pu­blice gu­vernamentale a crescut în ultimii ani spre 50%, nivel comparabil cu cel al împru­mu­tu­rilor în lei, care au depăşit 100 mld. lei. Mi­nis­terul Finanţelor a mai avut în aprilie un vârf de plată a datoriei, în ultima zi din lună ajun­gând la maturitate titluri de stat de 7 mld. lei, după ce în martie a ajuns la scadenţă o emi­siune de eurobonduri de 1 mld. euro. În acest an Ministerul Finanţelor nu a avut emi­siuni de eurobonduri, dar are documen­taţia pre­gătită şi aşteaptă momentul potrivit în piaţă, cel mai probabil urmând să o lanseze în toam­nă, în funcţie de evoluţia situaţiei din Gre­cia. Anul trecut România a efectuat patru emi­siuni de obligaţiuni, din care a obţinut o sumă record, echivalentul a peste 4,4 mld. euro, prin vânzarea datoriei pe 10 şi 30 de ani. Claudia Medrega

 
AFACERI DE LA ZERO