Banca Naţională (BNR) mai are de rambursat 2,5 mld. euro din împrumutul contractat în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), ultima plată urmând să fie făcută în ianuarie 2016, potrivit informaţiilor prezentate de guvernatorul BNR Mugur Isărescu la o întâlnire cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Printre subiectele abordate de guvernatorul băncii centrale în întâlnirea cu reprezentanţii ARB s-au mai aflat situaţia macroeconomică a României, evoluţia sistemului bancar, precum şi provocările legate de reformele structurale, adoptarea euro, aderarea la uniunea bancară şi tensiunile geopolitice din regiune.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR.
Cumulat, BNR şi Ministerul Finanţelor au luat efectiv de la FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) 17,9 mld. euro şi au de dat înapoi circa 21 mld. euro.
Anul trecut, România a restituit 5 mld. euro din împrumutul de la finanţatorii externi, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare. Banca centrală a anunţat un nivel al rezervelor valutare de 32,4 mld. euro la sfârşitul lunii aprilie.
Sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Ministerul de Finanţe. Rambursarea acestor sume de către Finanţe începe din 2015.
Din totalul celor aproximativ 10 mld. euro a căror rambursare revine Finanţelor, 8,2 mld. de euro sunt rate aferente tranşelor primite, iar 1,6 mld. euro sunt dobânzi şi comisioane. Până la sfârşitul anului trecut Finanţele au rambursat mai puţin de o cincime din datoria la instituţiile internaţionale.
Până în 2012 autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE şi Banca Mondială - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Iar, ulterior, au început să fie restituite şi rate de capital.
Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârşitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.
